Profesioniști din domeniul sănătății, medici neurologi, cardiologi, gastroenterologi, diabetologi, geriatri, interniști, medici de familie și farmaciști participă la conferința-dezbatere „Biofactorii și beneficiile lor pentru sănătate”.
Evenimentul aduce în discuție rolul biofactorilor în relație cu managementul clinic al unor afecțiuni din sfera metabolică, cardiovasculară, neurologică și gastroenterologică, dar și din punct de vedere profilactic.
Printre tematicile generale dezbătute în cadrul conferinței se numără importanța vitaminelor și mineralelor pentru un metabolism sănătos; rolul biofactorilor în bolile metabolice, cardiologice, neurologice și gastroenterologice; abordarea deficitului de vitamine, minerale și oligoelemente; rolul vitaminelor în afecțiunile metabolice din perspectiva geriatriei.
Managementul logistic al evenimentului este asigurat de Sănătatea Press Group.
Două miliarde de oameni au deficiențe de nutrienți esențiali
La nivel mondial, peste două miliarde de oameni au deficiențe ale unor nutrienți esențiali, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Cea mai ridicată prevalență a acestor deficiențe este atribuită: Vitaminei B12, Zincului, Fierului, Vitaminei A, Calciului sau acidului folic.8
Deficiențele unor biofactori în organism pot avea consecințe severe asupra sănătății. Acestea sunt asociate cu o serie de afecțiuni din sfera metabolică, cardiovasculară, neurologică, endocrină, oftalmologică, gastroenterologică sau dermatologică.
Consecințele deficitului de nutrienți esențiali
Deficitul de vitamina B12 poate avea simptome grave, precum anemie megaloblastică și leziuni ale nervilor – neuropatie periferică senzitivă. În același timp, diabetul zaharat, bolile tiroidiene sunt alte afecțiuni asociate frecvent acestei deficiențe. Populația în vârstă este în particular expusă riscului de deficit sau de nivel suboptim de vitamina B12: aproximativ 10-15% dintre persoanele peste 60 de ani sunt afectate.
Deficitul de vitamina B1 (tiamină), pe de altă parte, se poate asocia cu manifestări neurologice – neuropatie periferică, encefalopatia Wernicke, cu tulburări de memorie, tulburări cognitive – dar și cu insuficiență cardiacă, anorexie sau scădere ponderală. În rândul persoanelor cu diabet zaharat, spre exemplu, prevalența deficitului de tiamină ajunge până la 75% și poate afecta sistemul nervos central și periferic.
Deficitul de vitamina B6 poate conduce, în cazul unor deficiențe ușoare, la dermatită, cheilită – leziuni inflamatorii ale buzelor, glosită – o inflamație a limbii, anxietate, iritabilitate, iar în cazul unor deficiențe severe, la neuropatii periferice.
Deficitul de vitamina C se asociază cu astenie, stări de oboseală, dispnee, dureri articulare și musculare, hemoragii ale gingiilor, erupții hemoragice sub piele, vânătăi.
17,3% din populația globală este expusă riscului de deficit de Zinc
Deficitul de Zinc poate afecta sistemul nervos central, sistemul imunitar, sistemul reproductiv, sistemul osos, sistemul gastrointestinal sau epiderma. În comparație cu adulții, sugarii, copiii, adolescenții, femeile însărcinate și care alăptează au nevoie de o cantitate mai mare de Zinc în organism, prin urmare sunt mai expuși riscului de deficit.
Prevalența estimată a deficitului de zinc la nivel mondial variază de la 7.5% în țări cu venituri ridicate, până la 30% în Asia de Sud.
Deficitul de magneziu este asociat cu o serie de boli cardiovasculare, precum hipertensiune, ateroscleroză, insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral. Tot la capitolul minerale, deficitul de magneziu a fost asociat cu multe boli cronice, cu prevalență mare și mortalitate ridicată la nivel global, precum: diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, dar și cu osteoporoză, astm sau cancer de colon.
La nivel global, datele de specialitate indică o prevalență a deficitului subclinic de magneziu (o deficiență ușoară, fără manifestări vizibile, dar care poate fi periculoasă pe termen lung) între 10 și 30%.
Potrivit studiilor de specialitate, deficiența subclinică de magneziu poate conduce la hipertensiune arterială, aritmii, calcificări arteriale, ateroscleroză, insuficiență cardiacă, infarct, accident vascular cerebral și un risc crescut de tromboză.
Medicii atrag atenția că testele anuale de sânge au un rol foarte important pentru identificarea unor posibile deficiențe de biofactori, care pot cauza probleme severe de sănătate, pe termen lung.
Importanța biofactorilor în organism
Organismul uman are nevoie, pentru funcționarea normală, de o serie de substanțe esențiale – micronutrienți și macronutrienți, care sunt denumiți nutrienți esențiali sau generic, biofactori. Biofactorii includ vitamine, minerale (micronutrienți), respectiv glucide, lipide și proteine (macronutrienți), precum: vitamina A, vitamina B1, vitamina B₆, vitamina B₁₂, vitamina C, vitamina D, magneziu, zinc, fier, calciu, acid alfa-lipoic, silimarină și multe altele.
Biofactorii esențiali sunt aceia pe care organismul nu îi poate produce sau nu îi produce în cantități suficiente. Rolul lor este decisiv în menținerea homeostaziei, adică în păstrarea echilibrului mediului intern al organismului.
Beneficiile biofactorilor se pot observa la nivel extins în organismul uman. Spre exemplu:
- Vitaminele B susţin buna funcționare a sistemului nervos, au rol de regenerare la acest nivel, fiind implicate şi în metabolismul macronutrienților – al glucidelor, lipidelor şi proteinelor;
- Magneziul are un rol important în protecția cardiovasculară, deficiența de magneziu fiind asociată cu multe boli cardiovasculare;
- Zincul are o contribuție majoră la funcționarea normală a sistemului imunitar și nu numai: ajută la creșterea imunității, la protecția împotriva răcelilor și în combaterea lor, dar și la vindecarea mai rapidă a rănilor;
- Vitamina C susține absorbția fierului din dietă și are rol antioxidant;
- Acidul alfa-lipoic, prin acțiunea sa antioxidantă, are rol esențial în protecția nervoasă în neuropatiile diabetice și în neuropatiile de compresie, dar și în intoxicațiile cu metale grele sau intoxicațiile cu ciuperci.