Raportul Health at a Glance 2018, publicat recent de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Comisia Europeană, prezintă o analiză comparativă a celor 28 de țări membre UE, cinci țări europene candidate UE și trei țări EFTA (Asociația Europeană a Liberului Schimb) în ceea ce privește starea de sănătate a cetățenilor și performanțele sistemelor de sănătate din aceste țări.
Al patrulea capitol al raportului prezintă factorii de risc pentru sănătatea adulților și copiilor, printre care se numără fumatul, consumul de alcool și obezitatea. La sfârșitul capitolului, este prezentat un nou indicator pentru sănătate, legat de factorii de mediu – precum poluarea și condițiile meteo extreme. În UE, 240 de mii de persoane au decedat din cauza poluării în anul 2016.
Prin prevenție se pot evita decesele premature
Peste 790.000 de persoane au decedat în anul 2016 din cauza fumatului, consumului de alcool, dietelor nesănătoase și lipsa activității fizice. Aproximativ o cincime din adulții europeni fumează zilnic, iar în unele țări rata fumătorilor ajunge chiar la una din patru persoane.
Politicile privind limitarea consumului de alcool au dus la scăderea consumului cu 10% în ultimii zece ani. Cu toate acestea, consumul în exces a luat amploare în rândul adulților tineri și al adolescenților. Doi din cinci adolescenți din UE raportează episoade de intoxicație cu alcool în ultima lună și mai mult de doi din cinci bărbați cu vârste între 20 și 29 de ani raportează episoade de beție.
Și consumul de droguri a rămas o problemă de sănătate publică în UE, deși a scăzut în ultimii ani. Cannabisul a rămas cel mai consumat drog în rândul persoanelor tinere.
Obezitatea rămâne de asemenea o problemă de sănătate în UE, cu inegalități în ceea ce privește nivelul de educație: 12% din persoanele cu un nivel înalt de educație sunt obeze, în timp ce în rândul persoanelor mai puțin educate procentajul ajunge la 20%. Promovarea măsurilor de prevenție este deosebit de importantă în acest context, putând duce la evitarea multor decese premature.
Numărul adolescenților fumători a crescut în România
În UE, 25% din adolescenții între 15 și 16 ani au raportat fumatul în ultima lună. Peste 30% din adolescenți au raportat că au fumat în ultima lună în Bulgaria, Croația, Germania, Italia și Slovacia, în timp ce în Belgia, Irlanda, Malta și Suedia procentul a fost de 15%. Rata fumatului în rândul adolescenților a scăzut în majoritatea țărilor europene în ultimii zece ani (mai ales în Austria, Danemarca, Malta, Suedia și Irlanda), cu excepția României și Poloniei, unde numărul adolescenților care fumează a crescut. Diferența între sexe nu este foarte mare, 26% din adolescentele europene raportând că fumează, față de 24% în rândul adolescenților de sex masculin.
Din 1999, ratele adolescenților care fumează au scăzut în UE, ușor mai mult în rândul băieților decât al fetelor. Motivele sunt reprezentate de creșterea taxelor la produsele din tutun, interzicerea fumatului în clădiri și dezvoltarea educației în privința efectelor adverse ale fumatului. Alte măsuri oficiale pentru reducerea fumatului în rândul adolescenților includ pachetele de țigarete fără însemne, creșterea prețurilor, restricții în privința publicității și interzicerea fumatului în locurile publice acoperite. Cu toate acestea, mulți copii sunt încă expuși fumatului pasiv în locuințe, școli și automobile, iar UE face eforturi pentru stoparea acestor fenomene.
Țările cu cele mai avansate politici antifumat
Procentajul adulților din UE care fumează variază mult, fiind cel mai mic în țările nordice (Suedia, Finlanda, Islanda, Norvegia) și cel mai mare în țări ca Bulgaria, Ungaria, Grecia, Cipru. Procentajul adulților care fumează în UE a scăzut de la 24% în 2006 până la 10% în 2016. Bărbații fumează mai mult decât femeile în toate țările europene, cu excepția Suediei și Islandei, unde ratele sunt egale. Rata femeilor care fumează zilnic este mai mare decât rata bărbaților, una din patru femei având acest obicei, față de unul din șase bărbați. Diferența este cea mai mare în România, Lituania, Letonia și Cipru.
Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Franța și Norvegia sunt țările europene cu cele mai dezvoltate politici anti-tutun, având și cele mai mici procente ale fumătorilor (fig. 1).
Cei mai importanți pași în lupta anti-tutun au fost realizați în 2014, prin plasarea mesajelor anti-fumat pe pachetele de țigări și pe celelalte produse din tutun, dar și prin formularea standardelor de calitate în privința țigărilor electronice.
Consumul mediu de alcool pur în UE: 9,8 litri pe cap de locuitor
În ceea ce privește consumul de alcool în rândul tinerilor, berea este cea mai consumată băutură alcoolică de aceștia în Europa. Procentajul adolescenților care consumă alcool a scăzut ușor în UE în ultimii ani. Jumătate din adolescenții din țările UE au început consumul de alcool înainte de vârsta de 13 ani și aproximativ 10% din aceștia au experimentat cel puțin un episod de beție. Debutul precoce al consumului de alcool și excesul sunt asociate cu efecte negative asupra sănătății. În plus, copiii care consumă alcool sunt mult mai predispuși să devină dependenți în timpul vieții de adult.
Până la 15 ani, mai mult de 80% din adolescenți au raportat că au consumat alcool cel puțin o dată în viață iar jumătate din aceștia au consumat alcool în ultima lună. În Danemarca, Austria, Cipru, Cehia și Grecia mai mult de două treimi din adolescenți au raportat că au consumat alcool în ultima lună, comparativ cu o treime în Suedia și Finlanda.
Aproximativ 38% din adolescenții europeni cu vârste între 15 și 16 ani au raportat episoade de consum excesiv de alcool în ultima lună, cei mai mulți fiind din Cipru și Danemarca și cei mai puțini din Portugalia, Norvegia, Islanda (fig. 2).
În majoritatea țărilor, consumul de alcool în rândul adolescenților a scăzut din 2011 până în 2015, cu excepția a două țări – Cipru și Muntenegru. În 2015, 39% din adolescenții de sex masculin au raportat episoade de beție în ultima lună, față de 35% dintre adolescente. Diferența este mare, mai ales în țări ca România, Cipru, Cehia și Grecia. O treime din adolescenții europeni care consumă alcool au raportat experiențe negative după consumul de alcool, de la accidente și leziuni până la contacte sexuale neprotejate. În ianuarie 2018, Lituania a crescut limita de vârstă minimă necesară pentru consumul de alcool, de la 18 la 20 de ani și a interzis publicitatea pentru băuturile alcoolice.
În rândul adulților din UE, în 2016 consumul mediu de alcool pur a fost de 9,8 litri anual pe cap de locuitor, scăzând de la 11 litri în 2006. Cel mai mult alcool a fost consumat în Lituania (13,2 litri de alcool pur pe cap de locuitor), apoi în Franța, Cehia, Bulgaria, Austria, Luxembourg, Irlanda și Letonia, cu puțin peste 11 litri. Grecia, Italia și Suedia au fost la capătul clasamentului, cu mai puțin de un litru de alcool consumat anual pe cap de locuitor (fig. 3).
Consumul excesiv de alcool este raportat cel mai des în rândul bărbaților între 20 și 29 de ani, peste 40% din aceștia raportând episoade de beție. Intervențiile menite pentru a scădea consumul de alcool în UE includ interzicerea vânzării alcoolului persoanelor tinere și scăderea pragului admis de alcoolemie la șoferi, precum și stabilirea unor praguri minime de preț pentru băuturile alcoolice. Estonia a interzis practicile de marketing în domeniul băuturilor alcoolice și reclamele la alcool pe rețelele sociale.
1% din adolescenții europeni consumă cannabis aproape zilnic
În ceea ce privește consumul de droguri, unul din cinci adolescenți cu vârsta între 15 și 16 ani din țările UE (16%) au consumat cannabis cel puțin o dată în viață. 7% din adolescenți au spus că au consumat cannabis în ultima lună, procentul crescând în țări ca Franța (17%) și Italia (15%), și scăzând în Finlanda și Suedia (2%). Mai mulți băieți decât fete au consumat droguri în UE în ultimii ani. Aproximativ 1% din adolescenții între 15 și 16 ani consumă cannabis aproape zilnic. Procentajul este mic, dar acesta înseamnă aproximativ 5,13 milioane de adolescenți.
Consumul altor droguri decât cannabis printre adolescenții de 15–16 ani a fost de 6% în UE, cele mai mari rate fiind observate în Bulgaria și Polonia și cele mai mici în Danemarca, Suedia și Finlanda, cu o prevalență mai mare în rândul băieților decât al fetelor (fig. 4).
2% din adolescenți au raportat că au consumat cel puțin o dată în viață ecstasy, amfetamine, cocaină, LSD și alte halucinogene, în timp ce consumul de heroină a fost raportat de 1% din adolescenți. Consumul noilor substanțe psihoactive a fost raportat de 4% din adolescenții din UE, cea mai mare rată fiind în Polonia și Estonia (10%). Peste 90% din adolescenții care au consumat cannabis au raportat că cel puțin o dată au combinat cannabisul cu alcoolul. Trendul consumului de substanțe interzise se menține în rândul adolescenților din UE și diferența dintre fete și băieți se estompează din ce în ce mai mult.
România, în frunte la consumul de etnobotanice
Peste un sfert din adulții din UE cu vârste între 15 și 64 de ani au consumat droguri cel puțin o dată în viață, adică 92 de milioane de persoane. În cele mai multe cazuri a fost consumat cannabisul, peste 14% din persoanele între 15 și 34 de ani din UE raportând că au consumat cannabis în ultimul an, procentul ajungând la 20% în Franța și Italia (fig. 5).
Consumul de cannabis a crescut în ultimul deceniu în Danemarca și Finlanda iar recent și Franța a raportat o creștere a consumului.
2% din adulții din UE au raportat că au consumat cocaină în ultimul an, procentajul ajungând la 3% în Danemarca, Olanda, Spania și Marea Britanie. 1% din adulți au raportat consumul de amfetamine și 1,8% de ecstasy sau MDMA, în ultimul an. Amfetaminele sunt cel mai mult consumate în Estonia, Finlanda, Croația, Germania și Olanda, în timp ce ecstasy este cel mai mult consumat în Bulgaria, Cehia, Irlanda și Olanda. Prevalența consumului de opioide în rândul persoanelor între 15 și 64 de ani a fost de 0,4% în UE, echivalentul a 1,3 milioane de consumatori. Cele mai consumate opioide sunt morfina, buprenorfina, metadona, fentanylul și tramadolul.
România este pe primul loc la capitolul consumului de noi substanțe psihoactive (etnobotanice), având cea mai mare rată din UE, de 1,7%. Etnobotanicele sunt consumate cel mai puțin în Italia și Norvegia (0,2%). Consumul de catinone sintetice este asociat cu probleme serioase de sănătate, dar și sociale.
Politici pentru scăderea ratei obezității la copii
Obezitatea a devenit o problemă de sănătate publică în ultimele decenii inclusiv în rândul copiilor. În UE, unul din opt copii cu vârste între 7 și 8 ani este obez, cele mai mari rate ale obezității la copii întâlnindu-se în Cipru, Italia, Grecia, Malta și Spania. Cehia, Danemarca, Franța, Irlanda și Letonia au cele mai mici rate de obezitate infantilă, iar Grecia, Italia, Portugalia și Slovenia au înregistrat scăderi importante la acest capitol. 14% din băieți și 10% din fete cu vârste între 7 și 8 ani suferă de obezitate pe teritoriul a 23 de țări UE, diferența fiind cea mai mare în țări ca Austria, Italia, Grecia și România. Mai mult de unul din cinci copii de sex masculin suferă de obezitate în Cipru, Grecia și Italia.
Politicile adoptate pentru scăderea ratei obezității în rândul copiilor includ restricții în ceea ce privește marketingul produselor alimentare pentru copii bogate în grăsimi saturate, glucide și sare. Etichetarea corectă a produselor alimentare și standarde mai stricte pentru mâncarea din școli sunt alte măsuri care încearcă să reducă rata obezității în rândul copiilor.
România are o rată de 12% a obezității la copii, egală cu media UE.
Europenii au tendința de a-și subestima greutatea
În rândul adulților din UE, obezitatea s-a întâlnit în rate variabile, variind de la 9% în România la 26% în Malta (fig. 6).
Din anul 2000, rata obezității a crescut pe teritoriul UE, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Finlanda, Franța, Irlanda, Olanda și Suedia. Și în Finlanda, Ungaria, Luxembourg și Marea Britanie a crescut prevalența obezității, în timp ce în Belgia, Cehia, Grecia, Italia, Franța, Irlanda, Letonia și Polonia ratele au rămas constante. Obezitatea se întâlnește mai des la persoanele cu o educație precară decât la persoanele cu studii universitare iar diferența se mărește în țări ca Luxembourg, Portugalia, Slovenia, Spania și se estompează în țări ca Letonia și România.
Ratele obezității autoraportate au fost mai mici decât cele identificate în urma analizării oficiale corecte a statusului nutrițional, ceea ce înseamnă că europenii au tendința de a-și subestima greutatea.
Politicile pe care le-au adoptat unele țări pentru scăderea ratei obezității includ creșterea informării în privința adoptării unui stil de viață sănătos și unei alimentații corecte, etichetarea corectă a produselor alimentare și campanii de informare publică. Promovarea activității fizice se numără de asemenea printre obiectivele politicilor pentru scăderea ratei obezității, precum și creșterea taxelor alimentelor cu un conținut crescut de grăsimi, sare și zahăr. În 2018, nouă state din UE au instituit taxe suplimentare pe produsele alimentare care conțin zahăr – Belgia, Estonia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Norvegia, Portugalia și Marea Britanie.
Cât ne afectează poluarea și condițiile meteo extreme
Poluarea aerului și condițiile meteo extreme cresc mortalitatea și morbiditatea pe teritoriul UE. La nivel global, poluarea aerului este responsabilă de 6 până la 9 milioane de decese premature și costă 1% din PIB-ul mondial. În Europa, poluarea aeriană (expunerea la particule fine – PM 2,5 și la ozon) a cauzat 238.400 de decese în 2016, cele mai mari rate ale mortalității fiind întâlnite în Europa Centrală și de Est (Bulgaria și Ungaria), iar cele mai mici rate existând în țările nordice (fig. 7).
Condițiile meteo extreme au de asemenea o influență nefastă asupra sănătății, cauzând deshidratare și stres și putând duce la afecțiuni respiratorii, agravarea astmului sau probleme cardiace, cu precădere în rândul vârstnicilor. În anul 2012, curenții de frig au crescut mortalitatea în Europa de Est și Țările Nordice, numărul deceselor ajungând la 350 în Polonia și România.
