Franța lansează o campanie de vaccinare gratuită „la scară largă” a adolescenţilor din colegii pentru a eradica papilomavirusul, care cauzează în fiecare an peste 6.000 de cazuri de cancer în această țară, relatează AFP.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aceste tipuri de cancer ar fi complet eradicabile prin screening şi vaccinare.
O vaccinarea la scară largă „previne multe tipuri de cancer”, a argumentat preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce rata de acoperire a vaccinării împotriva papilomavirusului în Franţa este una dintre cele mai scăzute din Europa.
Acest virus, care afectează o mare majoritate a persoanelor active sexual, se află la originea diferitelor infecţii ale pielii şi mucoaselor. Dacă papilomavirusul este adesea benign, infecţia poate persista şi poate duce la leziuni precanceroase şi apoi la cancer.
Din cele 6.000 de cazuri de cancer care ar fi atribuite anual unei astfel de infecţii în Franţa, majoritatea se referă la colul uterin, restul afectând anusul, sfera ORL, vulva, vaginul sau penisul.
Vaccinarea este recomandată fetelor şi băieţilor între 11 şi 14 ani. De asemenea, vaccinarea poate fi făcută până la vârsta de 19 ani şi rămâne posibil până la vârsta de 26 de ani pentru bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi.
Atunci când este făcut înainte de începerea vieţii sexuale, protecţia acordată de vaccin împotriva virusurilor este aproape 100%, susţine OMS.
În Australia, datorită vaccinării, rata persoanelor infectate a scăzut de la 22,7% în 2005-2007 la 1,5% în 2015 în rândul femeilor tinere cu vârsta 18-24 de ani. Studiile preconizează eradicarea cancerului de col uterin în 15 ani.
În Franţa, la sfârşitul anului 2021, 37,4% dintre fetele cu vârsta de 16 ani au primit două doze de vaccin, iar dintre băieţi 6% au primit o doză la 15 ani, potrivit cifrelor oficiale.
În Finlanda, Suedia, Ungaria, Norvegia, Spania sau Regatul Unit, rata de vaccinare la adolescenţi depăşeşte 70%.
Spre deosebire de alte ţări, vaccinarea în Franţa împotriva papilomavirusului se bazează pe o decizie a adolescentului sau a părinţilor săi de a face o programare la medic.
Sophie Vaux, coordonatoare de program în cadrul organismului Santé Publique France, a afirmat că „sprijinul din partea medicinei şcolare ar putea face posibilă creşterea acoperirii vaccinale” în Franţa, „aşa cum s-a observat în Australia, Canada, Finlanda, Norvegia sau Scoţia”.