Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, col. dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat marți, cu privire la vaccinarea copiilor din categoria de vârstă 5-11 ani, că un procent de 1,5% din totalul cazurilor de COVID-19 care au necesitat internare l-a reprezentat această categorie de vârstă. Procentul a fost dublu în cazul copiilor cu vârste între 10 și 14 ani.
”Cei tineri, copiii în general, au un risc foarte mic de a face o formă severă de boală. Din punct de vedere al ponderii cazurilor internate din cauza COVID-19, de pildă în România la grupa de vârstă 5-11 ani aproximativ 1,5% din totalul cazurilor de COVID-19 au fost raportate la această grupă de vârstă. Iar la grupa de vârstă 10-14 ani, circa 3% din cazuri reprezintă cazurile de COVID raportate la această grupă de vârstă. Sigur că în valul 4 am observat paralel cu creșterea numărului de cazuri la toate grupele de vârstă și o creștere ceva mai mare din punct de vedere procentual a cazurilor la tineri ca urmare a faptului că varianta Delta se răspândea mult mai ușor în cazul colectivităților unde oamenii interacționau foarte mult și respectau mai puțin măsurile de prevenție și ca urmare a faptului că rata de vaccinare la grupele de vârstă mai mici era mai redusă comparativ cu populația adultă”, a declarat Gheorghiță în cadrul sesiunii de informare cu tema „Îmi vaccinez copilul – De vorbă cu specialiștii!” organizată marți de Guvernul României, Ministerul Sănătății, CNCAV și Colegiul Medicilor din România
Ce spun datele de la nivel european cu privire la impactul COVID-19 asupra categoriei de vârstă 5-11 ani
Raportat la datele de la nivel european cu privire la impactul pe care COVID-19 îl are asupra categoriei de vârstă 5-11 ani în special, Gheorghiță a precizat că ”impactul este semnificativ mai mic comparativ cu populația adultă, dar nu este zero”.
”Dacă ne uităm la impactul pe care COVID-19 îl are la această grupă de vârstă, la cei tineri, și în mod deosebit 5-11 ani, datele din Europa ne arată că rata de internare, rata de spitalizare din cauza COVID-19 este de circa 3 până la 5 cazuri din 1000 de cazuri de COVID simptomatic. De asemenea, dacă ne uităm la rata de internare în secția de Terapie intensivă este undeva de 6 cazuri din 10.000 de copii diagnosticați cu COVID-19 simptomatic. Deci impactul este semnificativ mai mic decât la populația adultă, dar nu este zero. Ca atare, trebuie subliniat încă de la început că vaccinarea acestei grupe de vârstă, vaccinarea copiilor împotriva COVID-19 nu reprezintă un substitut pentru vaccinarea populației adulte și pentru populația vulnerabilă. Dar este un pas înainte faptul că la un an de la autorizarea primului vaccin împotriva COVID-19 avem iată posibilitatea să dispunem de un vaccin care îndeplinește toate criteriile de eficacitate și de siguranță și pentru grupa de vârstă 5-11 ani”, a mai precizat Valeriu Gheorghiță.
Indicația de vaccinare, în special pentru copiii vulnerabili
Potrivit coordonatorului campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, indicație fermă de vaccinare o au în special copiii vulnerabili, cu afecțiuni cronice. Mai exact, prezența unei afecțiuni cronice la această grupă de vârstă crește riscul de spitalizare de aproximativ 12 ori. De asemenea, riscul de internare în terapie intensivă crește de aroximativ 19 ori, mai ales dacă există mai multe comorbidități prezente la aceeași persoană, potrivit dr. Gheorghiță.
În același timp, însă, Valeriu Gheorghiță atenționează că și copiii aparent sănătoși pot dezvolta forme severe, chiar dacă astfel de cazuri rare.
”Indicația, fără doar și poate, de vaccinare se adresează celor care sunt vulnerabili, copiilor vulnerabili care au afecțiuni cronice. Datele din viața reală ne arată că prezența unei afecțiuni cronice la această grupă de vârstă crește riscul de spitalizare de circa 12 ori sau riscul de internare în terapie intensivă de circa 19 ori mai ales când vorbim de mai multe comorbidități care sunt prezente la aceeași persoană. Deci din acest punct de vedere indicația de vaccinare fermă este adresată celor care se cunosc cu afecțiuni cronice, cu afecțiuni care îi predispun la forme severe de îmbolnăvire și aici vorbim de afecțiunile neuropsihiatrice, sindromul Down, dar și celelalte afecțiuni care sunt prezente la această grupă de vârstă. De asemenea, cei care locuiesc în aceeași familie cu persoane vulnerabile, persoane care sunt la risc să dezvolte forme severe iarăși ar avea indicație de vaccinare. Dar trebuie să înțelegem că și copiii aparent sănătoși pot să dezvolte, rarisim, forme grave. Și mai este una spect care ține de reacția inflamatorie a organismului la trecerea prin boală și acel risc de sindrom inflamator multisistemic care apare la câteva săptămâni de la trecerea prin boală, chiar dacă trecerea prin boală a fost inaparentă practic, copilul și nici părinții nu au știut că copilul a trecut prin infecția cu SARS-CoV-2. Din acest punct de vedere vreau să subliniez încă o dată că pentru noi rămâne prioritară vaccinarea celor care sunt vulnerabili și aici mă refer la cei vârstnici, cei cu afecțiuni cronice. Suplimentar ne adresăm celor care sunt vulnerabili și din această grupă de vârstă 5-11 ani, cei care locuiesc cu persoane care sunt în evidență cu afecțiuni cronice dar toți cei care sunt eligibili evident că pot să ia în calcul vaccinarea”, a mai explicat Valeriu Gheorghiță.
Pe de altă parte, coordonatorul campaniei de vaccinare a mai precizat că: ”dacă ne vom focusa pe vaccinarea acestei grupe de vârstă în speranța că vom reduce foarte mult transmiterea într-o populație generală cu rată mică de vaccinare la adulți, impactul nu va fi cel așteptat, adică impactul este nesemnificativ. Tocmai de aceea pentru toate țările în care rata de vaccinare este crescută în populația adultă sunt beneficii mult mai crescute dacă includem și această grupă de vârstă cu o rată bună de vaccinare. Dar impactul pe transmitere va fi mult mai redus sau cel puțin asta ne arată modelele matematice dacă avem o rată crescută de vaccinare la grupa de vârstă 5-11 ani, însă cu o rată mică de vaccinare în populația adultă.”
