Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri, Strategia naţională de sănătate 2023 – 2030 şi planul de acţiuni aferent, Strategia naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene pentru perioada 2023-2030 şi Strategia naţională de vaccinare pentru perioada 2023 – 2030.
Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a precizat că aceste strategii setează priorităţile României pentru următorii şapte ani în domeniul acordării asistenţei medicale.
„Prin Strategia Naţionale de Sănătate 2023 – 2030 se urmăreşte dezvoltarea unui sistem naţional de sănătate publică sustenabil, rezilient şi performant, acesta reprezentând un element esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. Tranziţia prelungită marcată de reforme multiple ale acestuia şi provocarea pandemiei de COVID-19 evidenţiază capacitatea suboptimală a sistemului de sănătate publică de a răspunde nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor şi profesioniştilor din sănătate. În acest sens, Strategia Naţională de Sănătate propune direcţii de acţiune şi măsuri care redefinesc rolul sistemului de sănătate publică având în vedere consolidarea pe termen lung a intervenţiilor esenţiale de sănătate publică”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
De asemenea, se vor dezvolta serviciile de sănătate integrate la nivelul comunităţilor astfel încât sănătatea să poată fi abordată în mod comprehensiv pe mai mulţi determinanţi: sanitari, educaţionali şi sociali.
„O atenţie specială va fi acordată populaţiilor vulnerabile şi la risc (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.), precum şi populaţiei rroma, acolo unde aceasta există. Aceste servicii vor fi dezvoltate de către autorităţile locale cu sprijin financiar, logistic şi informaţional de la nivel central. Viziunea pe termen mediu şi lung este ca aceste centre de medicină comunitară integrate să constituie un model de practică sustenabilă şi generalizată în comunităţile din România”, conform sursei citate.
Potrivit ministrului, există corelări între limitarea infecţiilor nosocomiale şi a rezistenţei la antibiotice, deoarece „întotdeauna” problemele sunt produse de infecţiile care au la bază bacteriile multirezistente la antibiotice.
Strategia de vaccinare vizează atingerea unor indicatori care să nu permită reîntoarcerea unor boli grave în România, precum poliomelita sau manifestările epidemice ale rujeolei sau rubeolei, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Totodată, prin această strategie este încurajată vaccinarea „pe tot parcursul vieţii”.
„Prin implementarea prezentei strategii se urmăreşte consolidarea capacităţii naţionale de a contribui la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare, ca parte din Agenda de Imunizare 2030, din Agenda Europeană de Imunizare 2030 şi din obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite. Totodată, acţiunile pe plan naţional vor avea în vedere stimularea progresului către accesul universal la servicii de sănătate, în particular pentru vaccinare. Strategia va avea ca efect consolidarea capacităţii tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare, îmbunătăţirea cooperării între sectoare astfel încât să se asigure următoarele rezultate până în anul 2030: o acoperire vaccinală optimă pentru toate vaccinurile incluse în programul naţional de vaccinare; creşterea accesului şi a acoperirii vaccinale de-a lungul vieţii, pentru persoanele aflate la risc de a contracta boli prevenibile prin vaccinare; menţinerea statutului de ţară care a eliminat rubeola endemică; menţinerea statutului de ţară care a eliminat poliomielita; eliminarea şi menţinerea eliminării rujeolei endemice; prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
