Harvard Medical School a realizat o listă cu terapiile folosite pentru tratarea bolnavilor de coronavirus, în condițiile în care în prezent nu există un tratament antiviral specific pentru COVID-19.
Terapiile includ medicamente care au fost utilizate pentru tratarea malariei și a bolilor autoimune, medicamente antivirale care au fost dezvoltate pentru alți viruși, și anticorpi de la persoane care s-au recuperat după infecția cu COVID-19.
Tratamentul cu plasma covalescenților
Plasma de la pacienții recuperați este utilizată de mai bine de 100 de ani pentru a trata o varietate de boli de la rujeola la poliomielită, varicelă și SARS. În situația actuală, plasma conținând anticorpi de la un pacient recuperat este administrată prin transfuzie la un pacient care suferă de COVID-19.
Anticorpii donatori ajută pacientul să combată boala, eventual scurtând lungimea sau reducând severitatea bolii. Deși plasma convalescentă a fost folosită de mult timp și cu rate diferite de succes nu se știe prea multe despre cât de eficientă este pentru tratarea COVID-19. Au existat rapoarte ale folosirii cu success în China, dar nu s-au făcut studii randomizate, controlate. De asemenea, experții nu știu încă care este cel mai bun moment în timpul bolii pentru a administra plasma. Acest tratament este încă considerat experimental.
Ibuprofenul
OMS a recomandat inițial utilizarea acetaminofenului în locul ibuprofenului, pentru a ajuta la reducerea febrei și durerilor legate de această infecție cu coronavirus, dar acum afirmă că poate fi utilizat acetaminofen sau ibuprofen.
Modificările rapide ale recomandărilor creează incertitudine. Deoarece unii medici rămân îngrijorați de folosirea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiane,care dezvoltă unele boli severe, inclusiv pneumonie, se pare totuși că este prudent să fie ales acetaminofenul, cu o doză totală care să nu depășească 3.000 de miligrame pe zi.
Chloroquina și hydroxychlorochina
Cele două medicamente sunt utilizate în principal pentru tratarea malariei și a mai multor boli inflamatorii, inclusiv lupus și artrita reumatoidă. Niciun medicament nu este perfect sigur, dar aceste medicamente sunt destul de sigure atunci când sunt utilizate doar pentru câteva zile în care ar putea fi necesare pentru a trata COVID-19. De asemenea, sunt ieftine, disponibile deja în farmacii și relativ lipsite de reacții adverse.
Există dovezi puternice că ambele medicamente ucid virusul COVID-19 în laborator. Medicamentele par să funcționeze prin două mecanisme. În primul rând, îngreunează virusul să se atașeze de celulă, inhibând virusul să intre în celulă și să se înmulțească. În al doilea rând, dacă virusul reușește să intre în celulă, medicamentele îl omoară înainte de a se putea înmulți.
Oamenii de știință au declarat că rezultatele au demonstrat că clorochina este superioară tratamentului de control în inhibarea agravării pneumoniei, îmbunătățirea descoperirilor imagistice pulmonare, eliminarea virusului din organism și reducerea duratei bolii.
Remdesivir
Utilizarea Remdesivir se datorează faptului că noul coronavirusul care provoacă COVID-19 este similar cu virusurile care au cauzat bolile SARS și MERS. Studiile de laborator și pe animale sugerează că Remdesivir poate ajuta la limitarea reproducerii și răspândirii acestor viruși în organism. În special, există o parte critică a celor trei virusuri care pot fi vizate de acest medicament. Acea parte critică, care face o enzimă importantă pe care virusul trebuie să o reproducă, este practic identică în toate cele trei virusuri. Medicamente precum Remdesivir care au tratat cu succes virusurile care provoacă SARS și MERS sunt susceptibile de a acționa împotriva virusului COVID-19.
Remdesivir a fost dezvoltat pentru a trata mai multe alte boli virale severe, inclusiv boala cauzată de virusul Ebola. Remdesivir acționează prin inhibarea capacității coronavirusului de a se reproduce. Dacă nu se poate reproduce, nu se răspândește și nu infectează alte celule și alte părți ale corpului.
Vitamina C
Unii pacienți infectați cu COVID-19, aflați în stare cirtică, au fost tratați cu doze mari de vitamina C intravenoasă (IV), în speranța că va grăbi recuperarea. Cu toate acestea, nu există dovezi științifice clare sau convingătoare că funcționează pentru infecțiile cu COVID-19 și nu reprezintă o parte standard a tratamentului pentru această nouă infecție. Un studiu este în curs de desfășurare în China pentru a determina dacă acest tratament este util pentru pacienții cu formă severă de COVID-19, iar rezultatele sunt așteptate în toamnă.
Ideea că doze mari de vitamina C poate ajuta în infecții nu este nouă. Un studiu din 2017 a descoperit că tratamentul cu vitamina C în doze mari (împreună cu tiamina și corticosteroizii) a fost aplicată pentru a preveni decesele în rândul persoanelor cu sepsis, o formă de infecție care scade periculos de mult tensiunea arterială. Un alt studiu publicat anul trecut a arătat efectul infuziilor cu vitamina C în doze mari la pacienții cu infecții severe care au avut sepsis și sindrom de detresă respiratorie acută, în care plămânii se umplu cu lichid. Studiul arată că nu s-a constatat o ameliorare în primele patru zile de la terapia cu vitamina C, dar a existat o rată a decesului mai mică la 28 de zile în rândul pacienților tratați.
