Conferința HepHIV 2019 a fost organizată la București în perioada 28–30 ianuarie, sub patronajul președinției române a Consiliului Uniunii Europene și sub patronajul oficial al Comisiei Europene. Tema reuniunii a fost: provocări ale testării și îngrijirii realizate la timp și integrat.
În cadrul acestei reuniuni, au fost prezentate informații referitoare la situația actuală din Europa, cu scopul de a pune bazele unei platforme comune europene pentru standardul de îngrijire la persoanele infectate cu HIV și cu coinfecții (hepatite virale, tuberculoză, boli cu transmitere sexuală).
Abordare integrată
La finalul conferinței, organizatorii – asociația HIV in Europe, care și-a schimbat cu acest prilej numele în EuroTEST – au formulat o chemare la acțiune către toate părțile implicate. Textul a fost citit de profesorul Jürgen Rockstroh (Bonn), copreședinte EuroTEST și copreședinte HepHIV.
Obiectivele principale sunt:
- adoptarea unei abordări integrate, centrate pe pacient, dar bazată pe unități care să asigure prevenția, testarea, tratamentul și serviciile sociale pentru HHIV, hepatită virală, tuberculoză și boli cu transmitere sexuală, cu implementarea unităților care oferă toate aceste servicii, integrat, persoanelor care le accesează; oferta de servicii trebuie adaptată la nevoile populației-țintă și pot include: intervenții pentru reducerea riscurilor, servicii de sănătate mintală, sprijin pentru aderența la tratament și ajutor cu locuința și locul de muncă oricând e necesar;
- asigurări că indicatorii de supraveghere sunt armonizați cu ghidul Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) și că se depun eforturi pentru a îmbunătăți calitatea datelor de supraveghere epidemiologic, în mod special pentru hepatita virală;
- îmbunătățirea monitorizării și a evaluării programelor și serviciilor în privința testării și legăturii cu tratamentul pentru HIV, hepatită virală, boli cu transmitere sexuală și tuberculoză, și promovarea diseminării celor mai bune practici;
- depunerea eforturilor pentru a elimina prezentarea cu întârziere a persoanelor cu infecție HIV și boală hepatică.
Strategii naționale de testare
Strategiile naționale de testare trebuie aliniate la ghidurile europene:
- să includă testarea integrată pentru mai multe boli;
- să adapteze strategiile de testare în funcție de datele epidemiologice din fiecare țară, inclusiv la nivel regional sau local;
- să asigure că testarea este voluntară și confidențială;
- să identifice și să înlăture toate barierele legale și de reglementare care împiedică furnizarea testelor de către personal nemedical pregătit în acest scop;
- să includă, în opțiunile de testare, autotestarea și autorecoltarea;
- să înlăture necesitatea consilierii extensive înaintea testării;
- să implementeze notificarea voluntară a partenerilor, luând în calcul îngrijorările persoanelor implicate;
- să crească frecvența testărilor atunci când e cost-eficient, mai ales în populațiile la risc.
Acces universal la opțiuni terapeutice avansate și la PrEP
Alte măsuri propuse includ:
- asigurarea accesului universal la opțiunile terapeutice cele mai avansate pentru HIV, hepatita virală, tuberculoză și boli cu transmitere sexuală;
- asigurarea accesului ușor la tratamentul profilactic pre-expunere la HIV (PrEP) tuturor celor care au nevoie de el, ca parte a programelor de prevenție;
- maximizarea accesului la metodele existente de testare și dezvoltarea de tehnologii inovative și accesibile, care să răspundă nevoilor încă neacoperite, inclusiv de testare integrată.
Eforturi țintite și combaterea discriminării
În fine, toți cei implicați sunt îndemnați la următoarele acțiuni:
- să depună eforturi țintite de prevenție, testare și tratament, adresate grupurilor populaționale aflate la cel mai mare risc și cele mai vulnerabile la aceste infecții, inclusiv direct acolo unde există aceste comunități, cu asigurări că inițiativele comunitare au resurse suficiente pentru aceste servicii;
- să intensifice eforturile de combatere a tuturor formelor de stigmatizare și discriminare în legătură cu aceste boli sau cu grupurile în care au cel mai mare impact; în acest sens, trebuie identificate și abolite acele legi, politici și regulamente care discriminează direct sau indirect împotriva persoanelor cu sau la risc de a avea aceste boli, trebuie redus caracterul excepțional al testării și trebuie dezvoltate și implementate instrumente pentru a evalua mai bine nivelurile de stigmatizare și discriminare, precum și intervențiile eficiente în combaterea acestora;
- să militeze pentru o direcție politică mai puternică în implementarea intervențiilor de sănătate publică bazate pe dovezi de către guverne și agenții internaționale din regiunea europeană.