Ieftine şi uşor de consumat, alimentele industriale ultraprocesate, precum biscuiţi, băuturi răcoritoare sau burgeri, favorizează îmbătrânirea biologică a celor care le consumă în cantităţi mari, potrivit unui nou studiu.
Studiul, care a permis măsurarea unui marker al îmbătrânirii biologice – în acest caz lungimea componentelor genetice numite „telomeri” – în rândul a 886 de spanioli cu vârste peste 55 de ani şi a ţinut cont de consumul acestora zilnic de alimente ultraprocesate, sugerează că un regim alimentar (greşit) poate conduce la îmbătrânirea mai rapidă a celulelor.
Participanţii, împărţiţi în patru grupuri, de la cei mai mari consumatori de alimente ultraprocesate (3 sau mai multe pe zi) la cei cu cel mai mic consum de astfel de produse (mai puţin de două), au oferit probe de salivă pentru analize genetice şi au indicat consumul zilnic de astfel de produse.
Cercetările au asociat deja aceste alimente ultraprocesate, în mare parte prea grase, prea dulci şi prea sărate, cu boli precum obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul şi diferite tipuri de cancer, relatează AFP, citată de Agerpres.
Cei mai mari consumatori (mai mult de trei porţii pe zi) de astfel de alimente extrem de modificate prin procedee industriale şi-au dublat practic riscul de a avea telomeri scurţi în comparaţie cu cei care au consumat cea mai mică cantitate de astfel de alimente, potrivit studiului prezentat la Conferinţa europeană şi internaţională asupra obezităţii (ECOICO 2020), organizată în acest an online (1-4 septembrie).
Telomerii sunt structuri de protecţie care păstrează stabilitatea şi integritatea moştenirii noastre genetice şi, prin urmare, a ADN-ului necesar funcţionării fiecărei celule din corp. Pe măsură ce îmbătrânim, telomerii noştri devin mai scurţi deoarece, de fiecare dată când o celulă se divizează, pierde o parte din telomer. Acest fenomen se repetă, rezultând îmbătrânirea biologică a celulelor care apoi încetează să se divizeze şi să funcţioneze normal.
Lungimea telomerilor este considerată un marker al vârstei biologice la nivel celular.
Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a se confirma aceste observaţii, conform autorilor, înainte ca o legătură cauză-efect să poată fi stabilită.
Participanţii care au consumat cel mai mult acest tip de hrană care conţine puţin sau deloc alimente naturale întregi şi este cel mai adesea bogată în arome, coloranţi, emulgatori, produse procesate (uleiuri hidrogenate, amidon modificat), au fost mai predispuşi să aibă cazuri în familie de boli cardiovasculare, diabet şi valori anormale ale grăsimilor. Ei au consumat de asemenea mai multe grăsimi saturate, produse de tip fast food şi carne procesată, şi mai puţine fructe şi legume.
Studiul condus de Lucia Alonso-Pedrero şi de colegii săi, sub îndrumarea Ameliei Marti de la Universitatea din Navarra (Pamplona, Spania), a fost publicat în American Journal of Clinical Nutrition.