Oamenii care locuiesc în proximitatea unor spații înverzite sunt, în medie, mai tineri din punct de vedere biologic cu doi ani şi jumătate decât restul populației.
studiul intitulat „Inegalități în verdeața urbană și îmbătrânirea epigenetică: asocieri diferite în funcție de rasă și statutul socioeconomic al cartierului”, publicat miercuri în revista Science Advances.
Autorii au monitorizat peste 900 de persoane – albe şi de culoare – din patru oraşe americane (Birmingham, Chicago, Minneapolis şi Oakland) într-un interval de 20 de ani, din 1986 până în 2006.
Ce sunt „ceasurilor epigenetice”
Conform unor studii anterioare, „ceasurile epigenetice” bazate pe metilarea ADN-ului pot să prezică probleme de sănătate precum maladiile cardiovasculare, cancerul şi alterarea funcţiilor cognitive şi să reprezinte o modalitate mai precisă de măsurare a vârstei decât anii calendaristici.
„Viaţa petrecută în proximitatea mai multor spaţii verzi poate să vă ajute să fiţi mai tineri decât vârsta voastră adevărată”, a explicat Kyeezu Kim, autoarea principală a studiului, înscrisă la studii postdoctorale la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Northwestern din statul american Illinois.
„Credem că descoperirile noastre au implicaţii importante pentru planificarea urbană în materie de expansiune a infrastructurii verzi, pentru a promova sănătatea publică şi pentru a reduce disparităţile în materie de sănătate”, a precizat ea.
Cu ajutorul unor imagini satelitare, s-au măsurat distanţele dintre adresele participanţilor şi zonele ocupate de parcuri, studiind și eşantioane sangvine prelevate în al 15-lea an, apoi în al 20-lea an al studiului, pentru a determina vârstele lor biologice. Astfel, autorii studiului au construit ulterior modele ştiinţifice de evaluare a rezultatelor ținând cont de o serie de variabile care ar fi putut să le afecteze precum educaţia, veniturile sau fumatul; au constatat că persoanele ale căror locuinţe erau înconjurate de verdeaţă într-un procent de 30% pe o rază de cinci kilometri erau, în medie, mai tinere din punct de vedere biologic cu 2,5 ani decât persoanele ale căror locuinţe sunt înconjurate de verdeaţă într-un procent de 20%.
„Alţi factori, precum stresul, calitatea spaţiilor verzi învecinate şi alţi factori sociali, pot afecta importanţa binefacerilor aduse de spaţiile verzi în materie de vârstă biologică”, a explicat Kyeezu Kim, precizând că modul în care zonele verzi reduc îmbătrânirea nu este nici el foarte clar înțeles.
„Avem dovezi ştiinţifice mai numeroase şi de o mai bună calitate pentru a creşte şi a promova utilizarea spaţiilor verzi urbane”, a subliniat Manuel Franco, profesor de epidemiologie la Universităţile Alcala şi Johns Hopkins, referitor la noul studiu.
