Prezența sindromului de burnout și a depresia la profesioniștii din sistemul medical constituie o probleme gravă, cu implicații serioase pentru practica medicală. Un raport recent publicat de Medscape a analizat incidența epuizării, a depresiei și a comportamentului suicidar în rândul medicilor din Statele Unite ale Americii.
Pentru a realiza ediția din acest a raportului, Medscape a chestionat peste 15.000 de medici din Statele Unite ale Americii, din 29 de specialități. Rezultatele au indicat că 44% din medici spun că sunt epuizați, 11% au declarat că se simt triști sau abătuți și 4% au spus că suferă de depresie clinică.
Sindromul de burnout la medici
Sindromul de burnout include o serie de manifestări: epuizare emoțională, lipsa satisfacției profesionale și o senzație de depersonalizare și detașare față de locul de muncă. Sindromul de burnout a fost asociat cu pierderea lipsei de interes pentru profesia practicată, cu o frecvență mai mare a erorilor la locul de muncă, lipsă de interes pentru procesul de instruire și formare, consum de alcool și droguri și chiar ideație suicidară.
În cadrul raportului Medscape, simptomele de burnout au fost raportate cel mai frecvent de medicii din specialitățile cele mai solicitante fizic și psihic, precum urgențele și neurologia (48%), medicina de familie (47%), ginecologia și medicina internă (46%). Medicii care au raportat în proporție mai mică simptome de burnout au fost dermatologii, anatomopatologii și chirurgii plasticieni.
Factori determinanți și mecanisme de coping
Mai mulți factori pot determina senzația de epuizare la medici. Cei mai mulți din medicii chestionați au raportat sarcinile administrative, programul lung de lucru, completarea dosarelor electronice în sistemul medical informatic, lipsa de respect și lipsa compensării financiare drept principalele cauze ale epuizării profesionale. De asemenea, în cadrul analizei publicate, numărul de ore muncite s-a corelat în mod direct cu probabilitatea de a raporta prezența burnout-ului.
Persoanele care suferă de burnout pot recurge la mecanisme de coping pozitive sau negative. Mecanismele pozitive de coping îmbunătățesc capacitatea de funcționare și includ practicarea unor sporturi pentru a elibera stresul sau discuțiile cu familia și prietenii. Mecanismele negative de coping pot reduce simptomele, dar nu rezolvă, ci de multe ori adâncesc problema. Acestea includ mâncatul pe fond nervos, fumatul și consumul de alcool.
Depresia și ideația suicidară la medici
Aproape jumătate dintre medicii care au spus că sunt deprimați au declarat că acest lucru nu are un impact negativ asupra pacienților pe care îi tratează. Însă, în general, cei deprimați au un randament redus la locul de muncă și tind să aibă mai multe absențe comparativ cu ceilalți colegi. De asemenea, persoanele deprimate au șanse mai mari să renunțe la job sau sa se pensioneze la cerere. Cât privește ideația suicidară, medicii au un risc de două ori mai mare de a comite suicid comparativ cu populația generală. În Statele Unite, în medie, un medic se sinucide în fiecare zi, raportează autorii raportului.
Acesta este doar unul din rapoartele și studiile publicate în ultimii ani care arată că epuizarea profesională și depresia sunt probleme grave ce afectează medicii din întreaga lume. Înainte de a găsi soluții eficiente pentru această problemă, trebuie să avem o definiție clară a sindromului de burnout – care, la acest moment, nu este considerat un diagnostic medical.
