În anul 2018, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în aproape 62.000 unităţi sanitare (50.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS).
Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2018 de:
- 524 spitale (inclusiv institute, centre de sănătate, centre medicale și clinici asimilate spitalelor care oferă servicii de spitalizare cu internare continuă sau servicii de internare continuă și de zi), față de 510 spitale în anul 2017;
- 162 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi (centre medicale, centre de diagnostic, centre de sănătate și alte unități medicale asimilate spitalelor care oferă numai servicii cu internare de zi; nu sunt incluse în unitățile asimilate spitalelor centrele multifuncționale și centrele de dializă care oferă și servicii de internare de zi), față de 124 unități de acest tip în anul 2017;
- peste 11.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 303 unități mai multe decât în anul 2017;
- peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 108 unități mai multe decât în anul precedent;
- aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 111 cabinete față de anul 2017.
Rețeaua de laboratoare medicale și rețeaua farmaceutică au înregistrat creșteri față de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 6.500 de laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară şi aproape 10.000 farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice.
Dintre cele 686 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2018, numai 342 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 265 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).
Medicina primară
Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban – 6.500 de cabinete comparativ cu 4.400 de cabinete în mediul rural, în scădere cu 100 față de anul 2017, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
Astfel, în mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparținând populaţiei rezidente) comparativ cu unui cabinet din mediul urban.
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.
Astfel că, în timp ce în mediul urban au funcţionat 11.000 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 25 ori mai mic, respectiv, de numai 438 de cabinete.
În consecință, numărul de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 21 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.
În anul 2018, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,5 cabinete medicale independente de specialitate (0,4 cabinete în 2017) comparativ cu 10,4 cabinete în mediul urban în anul 2018 (10,1 cabinete în anul 2017).
Asistenţa medicală cu internare, furnizată de unităţile sanitare pacienţilor
Cele aproximativ 686 de spitale și unități asimilate spitalelor care au funcţionat în anul 2018 au dispus de 133.000 de paturi pentru internare continuă (123.000 de paturi în mediul urban şi aproape 10.000 de paturi în mediul rural) şi 10.000 de paturi de spital pentru internare de zi (numai 303 paturi în mediul rural).
Spitalele au acordat asistenţă medicală unui număr de 4,2 milioane de pacienţi internaţi în regim de spitalizare continuă și 4 milioane de pacienți cu internare de zi.
Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (131.000 de paturi, reprezentând 91,6%) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,5%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).
Durata medie de spitalizare
În 2018, durata medie de spitalizare a fost de 7,2 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor un număr de 9 centre de sănătate (6 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 6,8 zile/pacient. Pacienții cu nevoi medicosociale au beneficiat, în medie, de 151,2 zile/pacient de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă în unitățile medico-sociale.
Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 118,6 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie 28,3 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.
Personalul medico-sanitar
Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2018 sistemul de sănătate a dispus de 60.600 de medici, în creștere cu 2.000 de medici față de anul 2017. Numărul medicilor dentiști a crescut cu aproximativ 800 față de 2017, ajungând la 16.500.
În ceea ce privește farmaciștii, numărul acestora a ajuns la 17.600 anul trecut, în scădere cu aproximativ 200 față de anul precedent.
În sistemul sanitar au lucrat 145.300 de angajați cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 3.200 față de anul 2017.
Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor dentişti fiind de peste două treimi, iar în rândul farmaciștilor de circa 90%.
Un număr de 1.900 de fiziokinetoterapeuți şi 15.300 asistenţi medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat în anul 2018, față de 1.600 fiziokinetoterapeuți și 14.600 asistenţi medicali cu studii superioare în anul 2017.
Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente.
Din totalul medicilor, o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceştia desfăşurându-și activitatea în mediul urban.
