Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a actualizat definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).
Astfel, este considerat caz suspect orice persoană cu debut brusc de febră și tuse sau orice persoană cu debut brusc al oricăror trei sau mai multe dintre următoarele semne și simptome, respectiv febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee, anorexie / grețuri / vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) in absența unei cauze identificate.
De asemenea, este considerat caz suspect orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie, cu sau fără pleurezie.
Tot caz suspect este considerat orice persoana cu infecție respiratorie acută severă (SARI), cu febră sau istoric de febră și tuse și dificultate în respirație, scurtarea respiratiei, și care necesită spitalizare peste noapte.
Suspectare de infecție cu SARS-CoV-2 pentru copiii cu manifestări gastro-intestinale
INSP precizează printr-o notă că pentru copiii cu vârsta de pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.
În ceea ce privește cazurile probabile, sunt considerați pacienții care întrunesc criteriile clinice de mai sus și sunt contacți al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz confirmat
De asemenea, în conformitate cu Recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19, toți contacții direcți simptomatici ai cazurilor confirmate trebuie testați, potrivit INSP.
Imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19:
Sunt considerate cazuri suspecte cele care au imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19, astfel:
• Rx pulmonară: opacități neclare, frecvent rotunde, cu distribuție periferică inferioară;
• CT pulmonară: multiple opacități bilaterale cu aspect de sticlă mărunțită, frecvent rotunde, cu distribuție periferică inferioară;
• echografie pulmonara: linii pleurale îngroșate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;
Cine sunt considerați contacții direcți
Contactul direct este definit de INSP ca:
– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute; –
– Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.
Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecție corespunzător și a respectat distantarea fizica nu este considerată contact direct.
În situația în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului unui pacient, se indică examene RT-PCR din țesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.
Criterii pentru testare
Recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19 ale INSP sunt următoarele:
1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;
2. Contacți direcți simptomatici ai cazurilor confirmate;
3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;
4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani;
5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital;
6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie: – Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; – Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei;
7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei;
8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna; – Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;
9. Pacienti hemodializaţi simptomatici;
10.Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;
11.Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – săptămânal;
12.Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;
13. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.
De asemenea, potrivit INSP, unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.
