INSP a actualizat metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a actualizat metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus.

Astfel, criteriile clinice definesc orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome de tuse, febră, scurtarea respirației, debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei.

Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

Vă prezentăm Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, actualizată de INSP.

I. Denumirea si incadrarea bolii
Sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) i-au fost
atribuite urmatoarele coduri CIM:
• U07.1 – COVID-19 cu virus identificat = valabil pentru cazurile

CONFIRMATE
• U07.2 – COVID-19 cu virus neidentificat = valabil pentru cazurile
SUSPECTE
Codificarea CIM-10 a COVID-19 in functie de tabloul clinic a fost
comunicata tuturor directiilor de sanatate publica judetene si a mun.Bucuresti.
Raportarea cazurilor confirmate in Registrul Unic de Boli Transmisibile
(RUBT) si la CNSISP se va face ca “eveniment neobisnuit / neasteptat”.
II. Fundamentare initiala
2019-nCoV (devenit ulterior SARS-CoV-2) este o noua tulpina de
coronavirus care nu a fost identificata pana acum la oameni. Izbucnirile de infectii
cu coronavirusuri noi in randul oamenilor sunt intotdeauna de importanta pentru
sanatatea publica si genereaza ingrijorare.
Primele cazuri din EU/EEA au fost confirmate in Franta. ECDC considera ca
este probabila o raspandire viitoare la nivel global.
Transmiterea inter-umana a fost confirmata, dar este nevoie de mai multe
informatii pentru a evalua dimensiunea acestei transmiteri. Tarile EU/EEA ar trebui
sa se asigure ca masurile rapide si riguroase de prevenire si control al infectiei
sunt aplicate in jurul cazurilor detectate in EU/EEA, pentru a preveni viitoarea
transmitere inter-umana sustinuta in comunitate si in unitatile sanitare.
Adaptat dupa ECDC: www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china
In acest context, este absolut necesara implementarea sistemului de
supraveghere a infectiei umane cu noul coronavirus (2019-nCoV-devenit ulterior
SARS-CoV-2) in Romania

III. Scop:
– Cunoasterea situatiei epidemiologice a Sindromului respirator acut cu noul
coronavirus (COVID-19) in Romania si recomandarea de masuri / interventii pentru
prevenirea aparitiei de cazuri secundare sau a unei epidemii pe teritoriul Romaniei
IV. Obiective:
– stabilirea parametrilor epidemiologici de baza ai infectiei cu SARS-CoV-2:
• Caracteristicile de persoana, loc si timp ale cazurilor;
• Tabloul clinic de baza (semne si simptome);
• Conditii fiziologice si medicale pre-existente;
• Evolutia clinica, rezultatul acesteia si severitatea;
• Expuneri si istoricul de calatorie
– urmărirea antecedentelor vaccinale ale cazurilor confirmate cu COVID-19:
data administrării dozei 1, data administrării dozei 2, după caz, data
administrării rapelului, tipul de vaccin primit;
Informatiile obtinute prin activitatile de supraveghere vor fi utilizate si pentru
evaluarea de risc nationala, precum si in luarea deciziilor in cadrul raspunsului.
V. Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus
(COVID-19)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome1
:
– tuse
– febră
– scurtarea respirației
– debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei
Notă:
Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale
(vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu
SARS-CoV-2.
Criterii de diagnostic imagistic
Evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19

Criterii de laborator
Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică2, 3
Criterii epidemiologice
Cel puțin unul dintre următoarele:
– contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară
datei debutului;
– rezident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în
perioada de 14 zile anterioară datei debutului, instituție în care transmiterea
SARS-CoV-2 a fost confirmată
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică
cu un caz confirmat
SAU
Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic
C. Caz confirmat
Orice persoană care întrunește criteriile de laborator
Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.
Contactul direct este definit ca:
– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere
de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

Criterii de laborator
Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică2, 3
Criterii epidemiologice
Cel puțin unul dintre următoarele:
– contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară
datei debutului;
– rezident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în
perioada de 14 zile anterioară datei debutului, instituție în care transmiterea
SARS-CoV-2 a fost confirmată
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică
cu un caz confirmat
SAU
Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic
C. Caz confirmat
Orice persoană care întrunește criteriile de laborator
Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.
Contactul direct este definit ca:
– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere
de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
Sursa SARS-CoV-2: asociată asistenței medicale versus transmisă comunitar
Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale
trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment (Lauer SA et
al. Ann Intern Med. 2020;172:577-582. doi:10.7326/M20-0504), respectiv numărul de
zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care
este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei,
prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate
sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa
infecției.
În acest sens putem avea următoarele situații:
Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:
– Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
– Debutul simptomelor în zilele 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere în
comunitate
Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu
privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie
Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
– Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a
virusului prin asistența medicala acordată
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
– Debutul simptomelor în ziua ≥14 după internare
Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează
într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu,
reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În
acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
Sursa SARS-CoV-2: asociată asistenței medicale versus transmisă comunitar
Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale
trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment (Lauer SA et
al. Ann Intern Med. 2020;172:577-582. doi:10.7326/M20-0504), respectiv numărul de
zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care
este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei,
prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate
sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa
infecției.
În acest sens putem avea următoarele situații:
Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:
– Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
– Debutul simptomelor în zilele 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere în
comunitate
Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu
privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie
Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
– Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a
virusului prin asistența medicala acordată
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
– Debutul simptomelor în ziua ≥14 după internare
Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează
într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu,
reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În
acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
Sursa SARS-CoV-2: asociată asistenței medicale versus transmisă comunitar
Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale
trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment (Lauer SA et
al. Ann Intern Med. 2020;172:577-582. doi:10.7326/M20-0504), respectiv numărul de
zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care
este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei,
prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate
sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa
infecției.
În acest sens putem avea următoarele situații:
Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:
– Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
– Debutul simptomelor în zilele 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere în
comunitate
Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu
privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie
Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
– Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a
virusului prin asistența medicala acordată
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
– Debutul simptomelor în ziua ≥14 după internare
Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează
într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu,
reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În
acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

C. În vederea supravegherii, prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei
medicale cu SARS-CoV-2, personalul medico-sanitar si auxiliar
asimptomatic care face parte din una din categoriile de mai jos:
– nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si
care nu a avut niciodată boala;
– nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si
care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului
test pozitiv,
se va testa* prin test rapid antigenic la interval de 3 zile sau prin test RT-PCR o data
la 7 zile.
Conducerea unitatii medico-sanitare are obligatia verificarii rezultatului testarii si a
instituirii masurilor care se impun.
Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete.
*Aceasta testare se solicita in urmatoarele situatii:
– in conditiile in care rata cumulata a incidentei cazurilor noi de imbolnavire din
ultimele 14 zile, din unitatea administrativ teritoriala, raportata la 1000 de locuitori
este mai mare sau egala cu 1,5;
– pentru unitati sanitare care ingrijesc pacienti confirmati cu varianta delta a
SARS-CoV-2, indiferent de rata de incidenta din unitatea administrativ teritoriala

Personalul medico-sanitar si auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva
SARS-CoV-2 cu schema completă, precum si cel care a trecut prin boala, dar la care au
trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de
externare din spital si/sau buletinul de analiza cu rezultat pozitiv, nu necesita testare
periodica.

C. În vederea supravegherii, prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei
medicale cu SARS-CoV-2, personalul medico-sanitar si auxiliar
asimptomatic care face parte din una din categoriile de mai jos:
– nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si
care nu a avut niciodată boala;
– nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si
care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului
test pozitiv,
se va testa* prin test rapid antigenic la interval de 3 zile sau prin test RT-PCR o data
la 7 zile.
Conducerea unitatii medico-sanitare are obligatia verificarii rezultatului testarii si a
instituirii masurilor care se impun.
Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete.
*Aceasta testare se solicita in urmatoarele situatii:
– in conditiile in care rata cumulata a incidentei cazurilor noi de imbolnavire din
ultimele 14 zile, din unitatea administrativ teritoriala, raportata la 1000 de locuitori
este mai mare sau egala cu 1,5;
– pentru unitati sanitare care ingrijesc pacienti confirmati cu varianta delta a
SARS-CoV-2, indiferent de rata de incidenta din unitatea administrativ teritoriala

Personalul medico-sanitar si auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva
SARS-CoV-2 cu schema completă, precum si cel care a trecut prin boala, dar la care au
trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de
externare din spital si/sau buletinul de analiza cu rezultat pozitiv, nu necesita testare
periodica.

RT-PCR specific de variantă
În condițiile circulației dominante și în creștere a variantei Delta în România, se
recomandă achiziționarea, cu prioritate, de kituri care să permit detecția mutațiilor
caracteristice acestei variante. Probele cu rezultate negative pentru aceste mutații
(ex.L452R, P681R) vor fi testate ulterior pentru mutațiile caracteristice altor variante.
Secvențierea
Se efectuează în vederea detectării noilor variante ale SARS-CoV-2 care
determină îngrijorare (VOC).
Criteriile epidemiologice și de laborator recomandate pentru selecția
cazurilor pentru secvențiere sunt următoarele:
 cazurile cu eșec la detecția, prin RT-PCR, a țintei genice S în cadrul
pre-screening-ului;
 cazuri confirmate cu istoric de călătorie în afara țării sau în țară sau care au
avut contact direct cu persoane revenite din alte țări, în perioada de 2-14 zile
anterioară debutului sau în perioada de 14 zile anterioară confirmării (pentru
asimptomatici);
 cazuri confirmate provenind din zone în care este detectată creșterea rapidă a
numărului de cazuri;
 contacți direcți simptomatici/asimptomatici ai cazurilor confirmate cu una din
noile variante;
 contacți direcți (maximum 5) din focare în care a fost detectat un caz cu o nouă
variantă;
 cazuri reinfectate (la minimum 180 de zile de la vindecarea primei infecții);
 cazuri simptomatice vaccinate complet, la care au trecut minimum 10 zile de la
încheierea vaccinării complete

Este necesară standardizarea metodelor de lucru pentru laboratoarele care
realizează secvențieri.
Comunicarea rezultatelor secvențierilor se va face la DSP și CNSCBT
(cnscbt@insp.gov.ro) în ziua finalizării secvențierii, în vederea declanșării rapide a
investigației epidemiologice și a instituirii măsurilor care se impun față de cazuri și
contacți.
VI. Tip supraveghere: bazata pe caz, pasivă și, în caz de alerte epidemiologice,
activă;
VII. Populatie: toate persoanele cu rezidenta / aflate in vizita in Romania
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
VIII. Perioada: permanent
IX. Date de raportare:

– Cele din platforma corona forms, pentru cazuri confirmate: nume, prenume,
CNP, judetul si localitatea de infectare, ocupatia (ex. personal medico-sanitar),
legatura epidemiologica, data si locul internarii, data si locul decesului,
comorbiditati si complicatii;
A se vedea si punctul X. Circuit informational si feed-back informational
X. Circuit informational si feed-back informational
Nivelul periferic: spitale, unități pentru persoane instituționalizate, spitale/secții de
îngrijire bolnavi cronici și unități închise (ex.penitenciare) din rețeaua Ministerului
Sănătății sau a altor ministere
 raporteaza la DSP a judetului de infectare si a judetului de domiciliu, imediat,
telefonic, decesele înregistrate la cazuri confirmate cu COVID-19 (inclusiv
decesele confirmate cu o variantă a SARS-CoV-2 care determină îngrijorare
(VOC);
 recolteaza si testeaza / trimit probele biologice la laborator pentru RT-PCR,
insotite de formularul de insotire probe din Anexa 2, document obligatoriu;
In conformitate cu Ord.MS nr. 2240/2020 privind modificarea și completarea
Ordinului ministrului sănătății nr. 1.829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional
utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2:
o Unitățile care efectuează și teste rapide antigenice (spitale, cabinete medicale,
centre rezidențiale, unități închise (de exemplu, penitenciare) raportează la
direcția de sănătate publică în teritoriul căreia funcționează toate datele din
formularul prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin,
în ziua testării, respectiv Anexa 3 din prezenta metodologie.
Nivelul periferic: laboratoare care efectueaza investigatii pentru COVID-19:
In conformitate cu Ord.MS nr.2240/2020 privind modificarea și completarea
Ordinului ministrului sănătății nr. 1.829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional
utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2:
 “Pentru toate probele recoltate (la cerere sau conform metodologiei),
laboratoarele vor introduce toate datele din formularul prevăzut în anexa
nr. 1, precum și rezultatele testelor antigenice rapide după fiecare tranșă de
lucru în aplicația informatică Corona Forms, potrivit procedurii tehnice
elaborate de STS, în maximum 24 de ore de la primirea probei la laborator.”
 “Orice laborator autorizat de către DSP, dar neinclus în Programul Național
de Sănătate, care efectuează teste RT-PCR și teste rapide antigenice, pentru
SARS-CoV-2, are obligația de a transmite în aceleași termene următoarele:
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
a) buletinele de analiză, electronic, în format .pdf, către DSP și INSP;
b) datele statistice solicitate de către INSP.
 raportarea numerica a testarilor efectuate pentru COVID-19 prin RT-PCR,
zilnic, in intervalul orar 8-9, pentru ziua precedenta, in platforma MS
alerte.ms.ro;
 raportarea numerica a testarilor efectuate pentru COVID-19 prin RT-PCR,
zilnic, până la ora 9.00, în cazul laboratoarelor care nu au posibilitatea de
raportare direct în platformă, pentru ziua precedentă, la INSP-CNSCBT, către
adresa de e-mail raportare_covid@insp.gov.ro si la DSP;
 raportarea imediată la DSP care trimite proba, a rezultatelor pozitive pentru
COVID-19 pentru probe necroptice;
 raportarea rezultatelor secvențierilor la DSP și CNSCBT (cnscbt@insp.gov.ro)
în ziua finalizării secvențierii;
 raportarea numerică, la CNSCBT (cnscbt@insp.gov.ro), in fiecare zi de luni,
până la ora 10, a secvențierilor finalizate în săptămâna precedentă
Nivelul periferic: orice alte unități sanitare, de stat sau private, din rețeaua
Ministerului Sănătății sau a altor ministere
 izoleaza si aplica masca pe nas si gura cazului suspect;
 apeleaza 112;
 raporteaza la DSP a judetului de infectare si a judetului de domiciliu, imediat,
telefonic, setul minim de date pentru cazul suspect: nume, prenume, CNP,
numar telefon, data debutului, simptome (in raport cu definitia de caz), legatura
epidemiologica (contact cu caz confirmat), ocupatia (ex. personal medicosanitar);
 trimite cazul suspect, daca este necesar, cu ambulanta, la spital;
 raporteaza imediat, telefonic, la DSP, decesele înregistrate la cazuri
suspecte/confirmate cu COVID-19 (inclusiv decesele confirmate cu o variantă a
SARS-CoV-2 care determină îngrijorare (VOC);
In conformitate cu Ord.MS nr.2240/2020 privind modificarea și completarea
Ordinului ministrului sănătății nr. 1.829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional
utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2:
o Unitățile care efectuează și teste rapide antigenice [spitale, cabinete medicale,
centre rezidențiale, unități închise (de exemplu, penitenciare)] raportează la
direcția de sănătate publică în teritoriul căreia funcționează toate datele din
formularul prevăzut în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin,
în ziua testării, respectiv Anexa 3 din prezenta metodologie.
Nivelul local: DSP judeteana / a Mun.Bucuresti (DSP)
o introduce in maximum 24 de ore in platforma Corona Forms restul de
date solicitate pentru cazul nou confirmat;
o declanseaza investigatia epidemiologica la cazul CONFIRMAT in
maximum 24 de ore;
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
o raporteaza la CNSCBT, imediat dupa depistare, orice focar cu
minimum 3 cazuri, inclusiv masurile recomandate/implementate;
o declanseaza imediat investigatia epidemiologica pentru clustere;
o raporteaza imediat, telefonic, la CNSCBT, decesele înregistrate la
cazuri suspecte/confirmate cu COVID-19 si completeaza in aplicatia
Corona Forms, datele aferente acestora: data decesului, precum si, in
sectiunea “Comentarii”, comorbidități, internare în ATI, daca persoana a
fost intubată sau doar a primit oxigen pe mască;
o raportează imediat, telefonic, la CNSCBT, decesele înregistrate la
cazuri confirmate cu o variantă a SARS-CoV-2 care determină
îngrijorare (VOC);
o declanseaza imediat investigatia epidemiologica pentru cazul
decedat;
o primesc si incarca in platforma Corona Forms, in ziua primirii,
rezultatele de la laboratoarele cu care se afla in contract si care nu
le pot incarca in platforma;
In conformitate cu Ord.MS nr.2240/2020 privind modificarea și completarea
Ordinului ministrului sănătății nr. 1.829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional
utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2:
o “încarcă rezultatele testelor rapide în aplicația informatică Corona Forms,
potrivit procedurii tehnice elaborate de STS, până la ora 9,00 a zilei
următoare primirii datelor de la unitățile care realizează testarea.”
Nivelul regional: INSP-CRSP
o intervine in desfasurarea investigatiei epidemiologice a clusterelor /
izbucnirilor si acorda asistenta tehnica la solicitarea DSP din teritoriul
arondat sau la solicitarea CNSCBT;
Nivelul național: INSP-CNSCBT
o verifica introducerea in platforma STS, de catre DSP, a datelor si
informatiilor referitoare la cazuri confirmate, decese si focare;
o trimite zilnic la MS, la ora 12, raportarea privind testele efectuate in
laboratoare si stocurile de kituri de testare;
o efectueaza analiza epidemiologica a bazei nationale de date si transmite
rezultatul acesteia catre MS-DGAMMUPSP, INSP-CRSP si DSP;
o Raporteaza cazurile confirmate si numarul de teste in TESSy, pe baza
informatiilor existente in platforma Corona Forms;
o Pune la dispozitia biroului IHR din INSP informatiile solicitate de
WHO-IHR.
În conformitate cu Ord.MS nr.2240/2020 privind modificarea și completarea
Ordinului ministrului sănătății nr.1829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional
utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2:
Biroul Punct Focal National pentru RSI (2005):
Pune la dispozitia CNSCBT informatiile actualizate zilnic privind numarul de
cazuri si participa la evaluarea de risc nationala.
XI. Masuri de control
Se instituie imediat dupa depistarea cazului suspect de COVID-19, fara
asteptarea rezultatelor de laborator !
1) Atitudinea fata de caz:
Un caz este considerat infectios cu 2 zile inaintea debutului si inca 14 zile
dupa debut.
Sunt necesare urmatoarele:
o izolarea cazului suspect si a cazului confirmat;
o aplicarea precautiunilor de transmitere prin picaturi, prin contact si,
dupa caz, aerogena, precum si a celor universale, pe tot parcursul
internarii;
o instruirea personalului care acorda ingrijire cazului suspect / confirmat
de catre medicul epidemiolog de spital si la fiecare schimbare a turei, de
catre coordonatorul echipei precedente;
o cohortarea cazurilor suspecte si a personalului care le ingrijeste;
Testarea cazului suspect de COVID-19 se poate face fie prin RT-PCR, fie cu test
rapid antigenic, ambele fiind teste de confirmare. CNSCBT recomanda, totusi,
aspectele prevazute in tabelul din sectiunea “Recomandări de prioritizare a testării
prin RT-PCR și/sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2”.
2) Atitudinea fata de contactii directi:
Definitia contactului direct a fost mentionala la pct. V. Definitiile de caz
pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).
Atitudinea fata de acestia va fi cea stabilita prin legislatia in vigoare.
3) Atitudinea in focarele cu minimum 3 cazuri:
Declansarea investigației epidemiologice de catre DSP se va face imediat
dupa raportarea focarului la DSP / dupa identificarea focarului de catre DSP și
dupa raportarea lui, de catre DSP, la CNSCBT.
Depistarea unui focar necesită investigație epidemiologică aprofundată
efectuată de DSP, eventual cu asistență tehnică din partea CRSP, la solicitarea
DSP sau a CNSCBT.
Informațiile despre focar (DSP, localizarea focarului – localitate, ce
comunitate/ce spital, data de debut a primului caz și al celui mai recent caz din
Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
focar) și măsurile recomandate vor fi comunicate către CNSCBT si CRSP, în ziua
depistării de către DSP.
4) Atitudinea față de persoanele care sosesc dintr-o călătorie internaţională
Atitudinea fata de acestea va fi cea stabilita prin legislația in vigoare.
XII. Analiza epidemiologica recomandata:
o numar de cazuri depistate zilnic, pe grupe de varsta, sex, medii si arie
geografica: judet / arondare CRSP / nationala;
o rata de fatalitate saptamanala si rata cumulata de fatalitate;
o rata de mortalitate saptamanala si rata cumulata de mortalitate;
o rata de atac in caz de epidemii
XIII. Indicatori de evaluare a sistemului de supraveghere:
 % din judete care raporteaza corect (complet si la timp) la CRSP si CNSCBT;
 % din cazurile suspecte/probabile la care investigatia epidemiologica a fost
declansata imediat de catre medicul epidemiolog;
 % din cazurile suspecte care au fost confirmate;
 % din cazurile confirmate cu sursa de infectie cunoscuta (cazul index
confirmat identificat.

 

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.