INSP intenționează să dezvolte programe de prevenire eficientă a consumului problematic de alcool

Specialiștii Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) și ai Institutului Național de Sănătate Publică intenționează să dezvolte programe de prevenire eficientă a consumului problematic de alcool. Pentru aceasta vor organiza miercuri, cu ocazia Zilei Testării Consumului Personal de Alcool, o campanie de testare la nivel național. Testele vor putea fi făcute în peste 150 de centre din toată țara.

Doritorii vor putea face un test AUDIT, realizat de OMS și utilizat în peste 190 de țări. Cei care vor afla că au un consum riscant de alcool vor primi consiliere pentru a evita problemele de sănătate viitoare, asociate consumului dăunător de alcool.

Evenimentul este organizat în cadrul campaniei Luna Națională a Informării despre Efectele Consumului de Alcool care se desfășoară în iunie, sub  coordonarea tehnică a INSP.

După fumat și hipertensiunea arterială, alcoolul este al treilea factor de risc care provoacă boli și moarte prematură pentru populația din Uniunea Europeană, arată cifrele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Pentru adolescenții și tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 ani, alcoolul este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii trăiți cu incapacitate sau pierduți prin deces prematur.

 

Peste 200 de boli sunt provocate de consumul excesiv de alcool

 

Alcoolul poate cauza peste 200 de boli printre care: tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv sau de sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză și altele), traumatisme (auto şi heteroagresivitate, suicid, omor, intoxicații accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale).

Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul excesiv de alcool poate avea și consecințe sociale dramatice: probleme relaționale, pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, a locuinței, excludere socială. Potrivit OMS, consumul excesiv de alcool reprezintă cel puțin 60 grame alcool pur la bărbați sau 40 grame alcool pur la femei, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.

Prevenirea consecințelor consumului dăunător de alcool reprezintă una dintre prioritățile agendei politice a OMS încă din anul 1980 și una dintre ariile cheie ale intervențiilor în domeniul sănătății publice la nivel național.

 

Un român consumă 14 litri de alcool pur pe an

 

În România, consumul de alcool la populația peste 15 ani este de 14,4 litri de alcool pur de persoană pe an, cu o evoluție crescătoare în ultimul deceniu, arată un studiu publicat în 2018 de Institutul Național de Statistică. 25% din acest consum reprezintă alcoolul produs în gospodării, în afara regimului guvernamental de control. Cei care beau în mod frecvent alcool consumă 21,3 litri de alcool pur/persoană/an.

Datele OMS mai arată că aproximativ 92% dintre bărbați și 70% dintre femei au consumat cel puțin o dată în viață alcool, în timp ce două treimi din populaţie consumă alcool în mod regulat.

Țara noastră ocupă al treilea loc în UE după cantitatea de alcool consumată și a doua poziție în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum.

La nivel global, consumul anual de alcool este, în medie, de 6,3 litri de alcool pur/persoană la cei peste 15 ani. Cu o medie de 10,9 litri de alcool pur/persoană, Europa este regiunea cu cel mai înalt nivel al consumului, urmată de continentul american, China, unele țări din Africa, sud-estul Asiei și regiunea Mediteranei de est. În total, aproximativ 266 de milioane de europeni în vârstă de peste 15 ani consumă zilnic cantităţi reduse sau moderate de alcool, iar 58 de milioane depăşesc acest prag.

 

Cifre alarmante

 

Consumul dăunător de alcool este răspunzător anual de 17.000 de morți în accidente de trafic, 27.000 de morți accidentale, 2.000 de omucideri, 10.000 de sinucideri, 45.000 de decese prin ciroză hepatică, 50.000 de decese prin cancer (din care 11.000 cauzate de cancere de sân la femei), 200.000 de morți legate boala depresivă și alte 17.000 din cauza altor tulburări mentale.

Raportul OMS din anul 2014 arată că în România, peste 15 mii de decese sunt cauzate de boli provocate de consumul de alcool. Prevalența tulburărilor induse de alcool în rândul populației de peste 15 ani este semnificativ sub media UE, iar acest fapt ridică problema subdiagnosticării sau a subraportării.

Cifrele Ministerului Sănătăţii arată însă valori mai mari decât cele apărute la nivel internațional. Potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), În România, mor anual peste 17.000 de oameni din cauza consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani). De asemenea, datele arată că aproximativ 84% din băieții și 12% dintre fetele în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică, în scădere faţă de anul 2007.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.