Rezistența bacteriilor la antibiotice reprezintă una dintre provocările cu care se confruntă omenirea. Prof. univ. dr. farm Andreea Arsene a vorbit, într-un interviu pentru RoHealth Review despre cauzele acestui fenomen, dar și despre ce face industria farmaceutică în acest sens.
”S-a ajuns la momentul în care OMS a elaborat o listă cu 12 tulpini microbiene, pe care le-a încadrat în trei categorii, în funcție de prioritatea și de gradul virulență al fiecăruia, precum și de gradul de rezistență. Vorbim despre tulpini de Acinetobacter baumannii, despre Pseudomonas aeruginosa, vorbim despre Enterobacteriaceae. Acestea au prioritate înaltă, urmând tulpini de E. Coli, stafilococ auriu și așa mai departe. Din păcate sunt tulpini bacteriene rezistente la absolut tot arsenalul de farmacoterapie, antibioterapie pe care îl avem în acest momen”, a explicat ea.
Fenomenul dezvoltării rezistenței la antibiotice are la bază mai mulți factori. ” În primul rând vorbim despre nivelul educațional al populației și al pacienților. Ei trebuie foarte bine informați, atât de către medic, cât și de către farmacist, asupra modului în care trebuie administrate antibioticele. Foarte importantă respectarea schemei de tratament, intervalul dintre doze – 6 ore, 8 ore, 12 ore – în prezența alimentelor sau în absența alimentelor – sunt factori care converg către succesul unei antibioterapii. Apoi igiena personală. Și nu numai igiena personală, pentru că trăim într-o țară unde vorbim de o prezență numeroasă a microorganismelor (…). Igiena personală, spălatul pe mâini este vital pentru fiecare dintre noi”, a afirmat prof. dr. farm. Arsene.
Automedicația, în special în ceea ce privește antibioticele, a jucat un rol important, la fel ca și prescrierea de antibiotice atunci când nu este cazul.
” Sunt nenumărate cazuri în care antibioticele nu trebuie administrate – sunt banalele răceli, gripa. Sunt acele infecții virale care trebuie tratate simptomatic. În niciun caz nu trebuie administrate antibiotice (…). Sunt destul de multe cazuri în care medicii de familie prescriu antibiotice fără a avea o antibiogramă, pe de o parte, iar pe de altă parte sub presiunea părinților. Pentru că vin mama, tata, cu copilul care are febră și tușește și spune ”neapărat trebuie să îi prescrieți antibiotic” și nu pleacă de acolo până nu obțin ceea ce și-au dorit. Ar trebui să existe o rezistență a medicilor de familie la acest fenomen care nu este deloc bun, mai ales că de foarte multe ori nu este necesară prescrierea și administrarea antibioticelor la copii”, atrage ea atenția.
În ceea ce privește dezvoltarea de noi antibiotice, aceasta nu s-a întâmplat până acum din cauza interesului scăzut. ”Adevărul este că nu a existat interes pentru dezvoltarea de noi antibiotice sau de noi medicamente antimicrobiene, pentru că nu sunt eficiente din punct de vedere al costului. Companiile produc acum medicamente biologice, medicamente care sunt administrate prin programe naționale, programe extinse sau produc medicamente care se administrează pe un interval mare al vieții, extins, cum ar fi, de exemplu, antihipertensivele. Ori antibioticele se administrează pe o perioadă foarte limitată de timp – 5-7 zile. Prin urmare nu sunt eficiente din punct de vedere al costurilor”, potrivit prof. dr. farm. Arsene.
Situația s-a schimbat, însă, în ultima perioadă, la presiunile Organizației Mondiale a Sănătății.
