INTERVIU Dintre cei 1.000-1.200 de potențiali pacienți anual, ajung să fie operați între 500 și 600 de copii cu malformații cardiace – Dr. Andrei Bârsan

 

 

Potrivit unei estimări bazate pe statisticile internaționale, anul trecut, în România s-au născut 1.500 de copii cu malformații cardiace. Cifre oficiale nu există. Dintre aceștia, în jur de 1.000-1.200 au nevoie de o intervenție, fie de cardiologie intervențională, fie de chirurgie cardiacă. Numai că nu toți copiii beneficiază într-adevăr de aceste intervenții.  Numărul lor este probabil undeva la jumătate. Sunt declarațiile medicului Andrei Bârsan, chirurg cardiovascular și toracic la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, care a acordat un interviu pentru Ro Health Review.

„Din acești potențiali 1.000 – 1.200 de pacienți anual, probabil se rezolvă chirurgical clasic sau intervențional undeva între, părerea mea, 500-600 de copii. E foarte greu să obții aceste cifre. E o problemă inclusiv de transparență. Cifrele acestea ar trebui să fie publice, la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau la Ministerul Sănătății”, spune doctorul Andrei Bârsan.

Posturi scoase la concurs la Spitalul Grigore Alexandrescu

 

Una dintre cauze este reprezentantă de numărul mic de chirurgi cardiovasculari pediatri care există în România. În aceste condiții, secțiile din unitățile medicale nu pot asigura continuitate. La Spitalul Grigore Alexandrescu, de pildă, acolo unde există o secție modernă și bine dotată de chirurgie cardiovasculară pediatrică, medicul Bârsan este singurul chirurg. Posturi au mai fost scoase la concurs, dar nu au fost înscrieri. Resursa umană este foarte greu de găsit. Acum, sunt scoase la concurs două posturi: unul de cardiolog și unul de chirurg. Și se așteaptă doritori.

Soluții pentru viitor

 

La nivel național, este nevoie de un sistem bine pus la punct, crede medicul Bârsan.

„Sunt foarte multe lucruri de făcut în România pentru a îmbunătăți situația. Dar, până la urmă, trebuie construit un sistem. Unul dintre modelele funcționale și care și-au dovedit beneficiul în România, cred eu, este sistemul pentru infarct acut cu supradenivelare de segment ST e un sistem zonal, se desfășoară cu rezultate excepționale în toată țara. Bolnavii dintr-o anumită zonă sunt preluați, sunt duși la spitalul cel mai apropiat care are capacitatea atât ca materiale, cât și ca personal de a pune aceste stenturi ș rezultatele, părerea mea, e că s-au văzut și sunt destul de remarcabile. Același sistem ar trebui aplicat peste tot, după mine, nu numai în chirurgia cardiacă pediatrică”, spune dr. Bârsan.

 

Vă prezentăm mai jos interviul:

 

Întrebare: Avem o statistică în România? Știm aproximativ câți copii se nasc cu malformații la inimă?

Dr. Andrei BÂRSAN:  Statistica asta este o statistică internațională.  Ultimul articol pe care îl cunosc, o statistică pe 24 de milioane de nașteri, făcută pe continente, prevalența sau incidența bolilor cardiovasculare congenitale este între 0,76% și 0,89%. În Europa, sunt cam 0,82 de copii născuți cu malformații cardiace la suta de nașteri. Bun. Anul trecut, în România s-au născut 188.750 de copii. Deci, statistic vorbind, probabil sunt în jur de 1.500 de copii cu malformații cardiace născuți anul trecut în România. Dintre aceștia, probabil 1.000 – 1.200 au nevoie de o intervenție, fie de cardiologie intervențională, fie de chirurgie cardiacă.

Întrebare: Și cum stă România în momentul de față în ceea ce privește chirurgia cardiovasculară pediatrică?

Dr. Andrei BÂRSAN: Din acești potențiali 1.000 – 1.200 de pacienți anual, probabil se rezolvă chirurgical clasic sau intervențional undeva între, părerea mea, 500-600 de copii. E foarte greu să obții aceste cifre. E o problemă inclusiv de transparență. Cifrele acestea ar trebui să fie publice, la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau la Ministerul Sănătății.

Întrebare: Ca să aibă succes, există un termen, o vârstă până la care trebuie făcute intervențiile în cazul copiilor cu malformații cardiace?

Dr. Andrei BÂRSAN: Evident! De exemplu, o transpoziție de mari vase – copilul se naște cu aorta care pleacă din ventriculul drept și cu artera pulmonară care pleacă din ventriculul stâng, pe scurt – o transpoziție de mari vase cu septul intact este obligatoriu a fi operată până la două-trei săptămâni de la naștere. Dacă pierzi mai mult timp, ai pierdut momentul operator. La sfera cealaltă, dacă vreți, cazuri mai simple, un defect septal atrial ideal îl operezi în jurul vârstei de 4 ani.  Dar astea sunt niște indicații generale. Fiecare caz trebuie tratat în parte, până la urmă. Exemplele pot continua. Există urgențe majore cardiovasculare pediatrice. Deci fiecare caz trebuie judecat. Nu numai în funcție de vârstă, dar de patologia respective în sine, de complicațiile care pot apărea, de puterea echipei locale ș.a.m.d.

Întrebare: Care sunt principalele malformații cardiace cu care se confruntă copiii din România?

Dr. Andrei BÂRSAN:  Haideți să le împărțim așa, pe foarte scurt: sunt cianogene și necianogene. Deci sunt boli la care copiii sunt cianotici, vineți, cu saturații mici, care necesită intervenții chirurgicale. Și sunt pacienții necianotici. În general șunturile (stânga, dreapta), că e un defect septal atrial sau un defect septal ventricular sau un canal atrioventricular comun, care iți pot da, însă, insuficiență cardiacă. Și-ți pot inunda plămânii. Fiecare caz trebuie judecat în funcție de cât de mare este defectul acesta septal, la ce nivel este situate. La nivelul atrial nu e problemă care îți pune viața în pericol imediat.

Dar uneori trebuie să creăm noi defecte din astea. O transpoziție de mari vase cu sept intact, deci care n-are niciun loc unde sângele bun, roșu cu acela negru, venos să se amestece, la acei copii trebuie să faci obligatoriu cât de repede o operație. Bagi un cateter prin septul interatrial, umfli un balon și practice rupi septul, în așa fel încât sângele să se amestece. Dacă nu reușești așa ceva, trebuie să îi faci inclusiv o intervenție chirurgicală, o septectomie atrială – dacă nu îi faci asta, copilul poate să moară -.

Întrebare: Așadar, în cazul anumitor malformații este nevoie de mai multe intervenții.

Dr. Andrei BÂRSAN: Sunt pacienți care au nevoie în decursul vieții de una, două, trei sau mult mai multe intervenții. În general, la bolile cianogene pot să fie complicații pe termen mediu sau lung ale operațiilor cardiace. Fac parte din această meserie.

Întrebare: Pot fi detectate aceste malformații încă din timpul sarcinii?

Dr. Andrei BÂRSAN: Ele pot fi detectate din timpul sarcinii. Evident, nivelul de pregătire nu este unitar. Depinde și cine te vede, și de aparatele pe care le au, cât de bune sunt. Depinde de foarte mulți factori. De multe ori părinții spun “dar am fost la doctor, la ginecolog și ne-a zis că copilul e normal”. Da, se poate întâmpla ca ginecologul să nu vadă, aparatul să fie mai vechi. Medicina nu este o meserie liniară. Nu e matematică. Noi vorbim aici de statistică, de probabilități, de riscuri. Riscurile astea sunt date statistic. E simplu să spui că ai un risc de 5%. E mai greu când ești în ăia 5%.

Întrebare: Care credeți că sunt pașii de urmat pentru a fi îmbunătățită situația în ceea ce privește chirurgia cardiovasculară pediatrică, în România ?

Dr. Andrei BÂRSAN: Sunt foarte multe lucruri de făcut în România pentru a îmbunătăți situația. Dar, până la urmă, trebuie construit un sistem. Unul dintre modelele funcționale și care și-au dovedit beneficiul în România, cred eu, este sistemul pentru infarct acut cu supradenivelare de segment ST e un sistem zonal, se desfășoară cu rezultate excepționale în toată țara. Bolnavii dintr-o anumită zonă sunt preluați, sunt duși la spitalul cel mai apropiat care are capacitatea atât ca materiale, cât și ca personal de a pune aceste stenturi ș rezultatele, părerea mea, e că s-au văzut și sunt destul de remarcabile. Același sistem ar trebui aplicat peste tot, după mine, nu numai în chirurgia cardiacă pediatrică. Dar și în alte domenii medicale.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.