Pregătirea legii prevenției diabetului se află pe ultima sută de metri și în prima jumătate a lunii viitoare ar urma să fie înregistrată în Parlament. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei pentru Sănătate Publică a Senatului într-un interviu pentru RoHealthReview.ro.
”Foarte probabil undeva în 9-10 februarie ea va fi înregistrată și începe parcursul adoptării actului legislativ cu tot ce ține de treaba asta”, a declarat dr. Attila Laszlo.
El a explicat ce presupune această lege. ”Am ridicat de la nivelul legislației secundare sau terțiare o serie de elemente la nivel de lege, pentru că sunt domenii unde nu este doar sarcina omului de specialitate. Problema este destul de complexă. Trebuie să intervină și autoritatea locală, trebuie să intervină și familia, trebuie să intervină și societatea, dacă vrem să avem rezultate. Foarte probabil că unii vor bombăni în continuare, că nu o să le placă, pentru că am preluat o serie de elemente în cazul cărora s-a încercat introducerea, dar în ultimă clipă s-a renunțat din diferite motive. Cred că aici am făcut o treabă bună, ale cărei rezultate se vor vedea în timp, dacă vom fi consecvenți și perseverenți în aplicarea lui”, potrivit lui
Legea aduce o serie de noutăți. ”Cred că este responsabilitatea fiecărei autorități locale de a vedea care este starea de sănătate a populației pe care o administrează. Pentru că la momentul actual avem hărți de zgomot, hărți de poluare, hărți de alunecări de teren, dar partea de administrare nu înseamnă doar să facem drumuri sau nu știu ce să facem la nivelul educației. Iar în calitate de proprietari ai instituțiilor de învățământ, ai spațiilor publice, cred că ai sau trebuie să ai la dispoziție acele pârghii prin care, dacă vezi că trebuie intervenit, să o poți face. Și aici cred că un element foarte important este de a vedea cum stăm în cazul celor care doresc. Și aici aș dori să subliniez acest aspect. Să se tragă o linie și să se stabilească niște criterii de performanță unde vrem să ajungem. Eu m-aș bucura dacă am avea autorități care să-și propună, de exemplu, să scadă numărul membrelor amputate din cauza diabetului în localitatea sa cu 5% în decurs de 5 ani de zile. Sau să avem mai puțini oameni care ajung, cu câteva procente, la dializa sau rămân orbi pentru că știu ce au de făcut, sunt conștienți la ce consecințe se expun dacă nu își schimbă obiceiul privind mișcarea, dacă nu schimbă
cum se alimentează și, de ce nu, de ce n-am putea să ne propunem să schimbăm starea de fapt în sensul că la ora actuală 41% din populația de copii până la 18 ani este supraponderală. Haideți să ne propunem să vedem ce avem de făcut să o scădem, nu știu, la 35% în următorii 10 ani. Și atunci asta înseamnă să ne uităm un pic ce vindem în chioșcurile școlare, dacă tot suntem proprietarii acelei instituții, să ne uităm cum arată meniul copiilor care mănâncă în cantinele școlare, dacă tot vorbim de afterschool și să folosim acea cunoaștere care ne stă la dispoziție. Adică, din moment ce dieteticienii ne-au făcut nu știu câte meniuri, pe grup de vârstă, pe conținut de calorii și așa mai departe. Atunci să profităm de acest lucru. De ce să nu generalizăm la nivel național o regulă ca curtea școlilor să fie deschisă pentru activitatea sportivă sau de mișcare a copiilor și chiar aș merge mai departe, la solicitările Comitetului Olimpic Român, n-ar fi interesant de a institui o regulă generală, de exemplu la eliberarea autorizației de construcției ca la clădiri mai mari să fii obligat să faci și un teren de sport”, a afirmat oficialul.
”Toate aceste elemente mici, practic, creează pe de o parte cadrul legal ca cei care doresc și vor să nu fie împiedicați atunci când îți propun astfel de obiective care pot fi atinse”, a adăugat președintele Comisiei pentru Sănătate Publică a Senatului.
Rezultatele se vor vedea în timp. ” Rezultatele se vor măsura în procente – 1, 2, 3 procente – în cinci, 10, 15 ani, dar dacă ne uităm un pic la atitudinea societăților care au făcut acest pas, să știți că este extrem de pozitivă. Și cred că avem obligația de a introduce inclusiv în administrația noastră și în gândirea noastră nu numai construcția de poduri, ci administrarea însemnând inclusiv implicarea în astfel de domenii”, a explicat el.
Conform unui studiu citat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în România costurile se ridică la 581 mil. euro/ an, reprezentând un cost de 586 euro/an/ pacient cu diabet. Totodată, șapte din zece români diagnosticați au ajuns pentru prima oară la medic în stadii avansate ale bolii cu complicații deja instalate. Anual, jumătate dintre persoanele cu diabet sunt spitalizate din cauza complicațiilor.
