Lipsa chirurgilor specializați, una dintre cele mai mari probleme în cazul cancerului ovarian

 

Lipsa chirurgilor specializați este, probabil, una dintre cele mai mari probleme în cazul cancerului ovarian, a declarat pentru Ro Health Review dr. Dragoș Median, medic la Spitalul Clinic Filantropia. Nici numărul oncologilor nu este suficient, cu atât mai puțin cel al medicilor specializați în cancere ginecologice.

“Nu cred că există suficienți medici oncologi. Sunt în jur de 300 și ceva de medici oncologi la nivelul țării, destul de puțini. Dacă vorbim despre patologia cancerelor ginecologice există puțini specialiști. Există mulți ginecologi, dar majoritatea se ocupă de partea de obstretică. Există foarte puțini ginecologi specializați pe partea de ginecologie oncologică. Nu există, în momentul de față, o supraspecializare. Există o competență, într-adevăr, pe care puțini o au. Nu există nicio corelație între cei care au diploma și cei care lucrează cu adevărat în acest domeniu. Nu se suprapun cele două mulțimi decât într-o foarte mică măsură”, a explicat medicul.

Pe lângă lipsa specialiștilor, Dragoș Median deplânge și o lipsă a unor instituții unde să se strângă cât mai multe cazuri de cancer ovarian, în loc ca aceasta să fie împărțite între nenumărate spitale. “E greu de crezut că multe spitale vor putea avea multe cazuri. Și atunci, ce s-a întâmplat peste tot, este concentrarea acestor cazuri în anumite instituții, care vor căpăta în felul acesta expertiză mult mai bună și, evident, rezultatele lor se vor îmbunătăți pe măsură ce trece timpul. Nu există așa ceva în România”, a afirmat el.

“Sunt foarte puține, aproape că poți număra pe degete, instituțiile medicale în care anumite boli complexe, cum este cancerul, să poată fi tratate integral.  Ori lucrul acesta se întâmplă în celalte părți ale lumii. Dacă te duci la Viena, dacă te duci la Paris, dacă te duci la Bruxelles într-un institut de cancer, pacienții beneficiază de orice – nu neapărat nou – dar oricare dintre metodele terapeutice de care au nevoie”, a subliniat specialistul.

Probleme sunt și în privința testelor clinice, din punctul său de vedere. “Se face cercetare fundamentală în România. Ceea ce s-ar putea face mai mult sunt studiile clinice, în care medicamentele nou-dezvoltate să poată fi testate. În felul acesta ajutând la punerea lor mai rapidă în circulație”, a spus el.

Acest lucru este explicat, pe de o parte, printr-o reticență a populației, iar pe de alta printr-o reticență la nivelul autorităților, “ aproape o frână pe care o pune și ANM-ul (Agenția Națională a Medicamentului –n.r), și unii manageri de spitale pun astfel de frâne”, afirmă oncologul.

În plus, universitățile, care ar trebui, în mod normal, să se implice, au o prezență extrem de scăzută în acest domeniu.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.