Uitarea nu reprezintă întotdeauna eșecul memoriei. Într-o oarecare măsură, putem controla ceea ce uităm. Asta ne ajută să dăm deoparte informațiile care nu ne sunt necesare și să ne concentrăm pe cele importante. Un grup internațional de cercetători – din Germania, Olanda și Marea Britanie – a reușit să identifice ce se întâmplă în creier atunci când dorim să uităm ceva. Ei au identificat două zone din creier – cortexul prefrontal și hipocampusul – în care anumite tipare de activitate electrică sunt responsabile pentru mecanismul uitării voluntare.
Frecvența uitării
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat activitatea electrică cerebrală a 22 de pacienți cu epilepsie farmacorezistentă, care, din acest motiv, aveau implantați electrozi de monitorizare fie în cortexul prefrontal, fie în hipocamp. Monitorizarea activității cerebrale prin electroencefalogramă (EEG) intracraniană a permis obținerea unor înregistrări mai exacte ale biocurenților decât investigația clasică, în care electrozii sunt plasați pe pielea capului.
Pentru a identifica cu precizie mecanismul uitării voluntare, cercetătorii au oferit subiecților o listă de cuvinte. În unele cazuri, subiecților li s-a cerut să rețină cuvântul, în altele să-l uite. La final, un test a arătat că subiecții au reținut o mai mică parte din cuvintele pe care li se ceruse să le uite și mai multe din cuvintele pe care li se ceruse să le rețină. În timpul investigației, cercetătorii au urmărit activitatea electrică din cortexul prefrontal și hipocamp, observând modificările specifice și oscilațiile de frecvență ale impulsurilor electrice. „Informațiile culese au arătat că activitatea hipocampului este reglată de cortexul prefrontal în timpul fazei de uitare activă. Activitatea în hipocamp nu este suprimată, ci se produce pe o frecvență diferită, care face ca informația procesată să nu fie codificată și reținută”, a explicat dr. Carina Oehrn, prim autor al studiului. Rezultatele au fost publicate zilele trecute în revista Current Biology.
„În ultimul secol, cercetările asupra memoriei s-au concentrat în primul rând pe înțelegerea mecanismului prin care reușim să reținem informații. Însă uitarea este deosebit de importantă pentru sănătatea noastră emoțională, ajutându-ne să ne concentrăm asupra unor sarcini”, a declarat într-un comunicat de presă prof. dr. Nikolai Axmacher, unul din autorii principali ai studiului și șeful departamentului de neuropsihologie al Universității din Bochum, Germania.
Aplicații terapeutice
Echipa de experți în neuroștiințe consideră că o cercetare mai amplă asupra mecanismului uitării voluntare poate sta la baza unor viitoare terapii pentru sindromul de stres posttraumatic (PTSD). Cei care suferă de PTSD retrăiesc amintiri ale unor experiențe traumatice anterioare. Activarea cortexului prefrontal – regiunea creierului care controlează memoria și procesele prin care se formează amintirile – prin stimulare magnetică sau electrică non-invazivă, ar putea ajuta persoanele diagnosticate cu PTSD să uite voluntar evenimentele traumatice care au condus la instalarea sindromului.
