Medicamente inovatoare retrase de pe piață – mai mult de jumătate dintre ele fără alternativă terapeutică

Aproximativ 400 de medicamente inovatoare au dispărut de pe piață în decurs de 4 ani.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a realizat o analiză pentru perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2019, care a scos în evidență că au fost retrase de pe piața din România 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 sunt fără alternativă terapeutică. Reprezentanții ARPIM susțin că această criză va continua, 26 de medicamente fiind notificate deja pentru discontinuitate în primele două săptămâni ale lunii ianuarie.

 

Cel mai mic preț european și taxa clawback – principalele cauze care au dus la dispariția medicamentelor inovatoare

Directorul Relații Externe al ARPIM, Liviu Popescu, explică: „Sunt cele două cauze devenite clasice în ultimii ani. Primul este politica celui mai mic preț european, preț pe care îl stabilește România prin intermediul unui coș de referință în care sunt prețurile din alte 12 țări. Cel de-al doilea motiv este taxa de clawback, mai precis, faptul că bugetul pentru medicamente compensate nu este suficient raportat la nevoile pacienților. Și atunci taxa clawback care reprezintă diferența dintre acest buget și consumul real este o taxă care crește de la un trimestru la altul.”

Cunoașteți ariile terapeutice cărora erau destinate aceste medicamente?

Nu, nu am făcut această analiză în legătură cu ariile terapeutice sau dacă una dintre ele este mai impactată decât altele, dar cred că este suficient ca un singur pacient să rămână fără terapie și să nu aibă alternativă ca să avem o problemă serioasă. Suntem într-o perioadă în care România are președinția Consiliului European, iar în acest context, Ministerul Sănătății are printre priorități accesul pacienților la medicamente. Însă, pacienții românii sunt din ce în ce mai departe de standardele europene din domeniul sănătății la capitolul acces la medicamente.

Din punctul dumneavoastră de vedere, al producătorilor de medicamente originale, care ar fi soluțiile remedierii acestei situații?

Soluțiile au fost mai multe și au fost inventariate în cadrul unui grup de lucru care s-a tot întâlnit pe parcursul anului trecut și care probabil se va reuni curând și anul acesta pentru a analiza cele mai bune soluții. Soluția clasică este alocarea mai multor bani pentru bugetul de medicamente, cât mai aproape de nevoile reale ale pacienților români astfel încât taxa clawback să coboare la o cifră care să fie rezonabilă și suportabilă pentru industrie. Există și soluții alternative. Una dintre ele este eliminarea din formula de calcul a taxei clawback a medicamentelor consumate în spitale. Acest lucru ar fi benefic pentru că ele vin pe o altă filieră de finanțare și istoric acest amestec între medicamentele consumate în spital și medicamentele vândute în farmaciile cu circuit deschis a generat destul de multe probleme juridice.

 

O problemă financiară are nevoie de o soluție financiară!

Este bine de știut că marea majoritate a medicamentelor folosite în spital sunt generice și sunt achiziționate din bugetul spitalului, nu din bugetul alocat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) medicamentelor.

La finalul anului trecut CNAS a anunțat că, în urmă unor discuții cu reprezentanții industriei farmaceutice, s-a actualizat formula de calcul pentru contribuția cunoscută sub numele de clawback.

Astfel, a fost adoptată o ordonanță de urgență care stabilește un mecanism de actualizare automată a valorii bugetului aprobat trimestrial (BaT) pentru medicamentele cu și fără contribuție personală, în funcție de rata inflației. Acest lucru înseamnă că valoarea bugetului aprobat a crescut începând cu trimestrul al IV-lea din 2018 la 1.595 milioane lei.

Statul a îmbunătățit acest buget trimestrial alocat medicamentelor compensate și gratuite, însă cel puțin până în acest moment, situația medicamentelor nu pare să se îmbunătățească, nu revin pe piața din România medicamentele care au fost retrase.

Liviu Popescu precizează că bugetul de referință a câștigat o sumă în plus la sfârșitul anului trecut, numai că suma este valabilă doar pentru acest an, ceea ce nu va produce un efect dramatic în situația existentă. Să spunem că doar va pune pe pauză pentru o vreme, cel mult timp de câteva trimestre, creșterea taxei clawback, dar la sfârșitul anului povestea va reîncepe în exact aceleași condiții dacă acest buget nu va primi, așa cum de altfel s-a discutat la un moment dat, o formă prin care să fie suplimentat în fiecare an, în așa fel încât el să corespundă nevoilor pacienților.

Deci principala soluție ar fi un buget adecvat pentru medicamente.

„Da. Noi am spus întotdeauna că este o problemă financiară care are nevoie de o soluție financiară. Este adevărat că în ultimii doi ani, de exemplu, au tot fost căutate soluții nefinanciare la această problemă eminamente financiară. Suntem sceptici că putem găsi o soluție nefinanciară, una care să nu implice suplimentare de fonduri.

Considerăm că este crucial ca toate eforturile pentru a crește nivelul de predictibilitate și sustenabilitate ale taxei clawback să continue într-un ritm cât mai alert, iar pentru asta, bugetul alocat medicamentelor trebuie, într-adevăr, actualizat anual.

Totodată, ne așteptăm ca autoritățile să acorde în continuare atenție soluțiilor propuse de ARPIM”, a adăugat Liviu Popescu.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.