De-a lungul anilor, au fost mai multe cazuri de suicid în rândul medicilor din România, despre care s-a scris în presă. Situația nu este una specifică țării noastre, ci una specifică profesiei de medic. De altfel, sunt studii care arată că suicidul este singura cauză de deces care este mai crescută la medici decât la non-medici. Prezența sindromului de burnout și a depresiei la profesioniștii din sistemul medical constituie o probleme gravă, cu implicații serioase pentru practica medicală, care poate duce la suicid.
Un articol publicat astăzi în Canadian Medical Association Journal, însoțit de un podcast, punctează principalele cinci lucruri de reținut în privința suicidului la medici.
Suicidul este un risc ocupațional pentru medici
Sinuciderea este singura cauză de deces care este întâlnită mai frecvent la medici decât în populația generală.
În comparație cu populația generală, medicii de sex masculin au un risc cu 40% mai mare de deces prin suicid (risc relativ: 1,41; 95%CI 1,21–1,65), risc care este chiar mai mare decât dublu la femeile medic (RR: 2,27, 95%CI 1,90–2,73).
Arme de foc, intoxicații și traumatisme
Conform studiilor referitoare la medicii americani, armele de foc, intoxicațiile și traumatismele închise sunt cele mai frecvente metode alese de medicii care recurg la suicid.
În America de Nord, medicii și non-medicii deopotrivă aleg armele de foc ca principală metodă. În schimb, intoxicațiile și traumatismele închise sunt mai frecvente la medici. Frecvența crescută a intoxicațiilor poate fi pusă pe seama accesului facil la medicamente – grupele terapeutice utilizate mai frecvent sunt benzodiazepinele, barbituricile și antipsihoticele.
Ideația suicidară este mai frecventă încă din facultate
Articolul din CMAJ citează o meta-analiză recentă, care a găsit o medie a ideației suicidare de 11,1% la studenții la medicină.
Totodată, în analizele raportate la timp, 7,4% din studenți au raportat ideație suicidară în ultimele două săptămâni, dar aproape un sfert (24,2%) în ultimul an.
Plângerile împotriva medicilor se asociază cu ideație suicidară
Într-un studiu realizat în Marea Britanie, care a inclus aproape opt mii de medici, ideația suicidară a fost semnificativ mai frecventă la profesioniștii împotriva cărora fuseseră făcute plângeri, la autoritățile de reglementare.
Doar 2,5% din medicii împotriva cărora nu s-au înregistrat plângeri aveau ideație suicidară, în vreme ce proporția a crescut la 9,3% la medicii împotriva cărora existau reclamații curente, ajungând chiar la 13,4% la medicii la care în trecut fusese înregistrată o plângere.
Medicii întâmpină dificultăți în accesarea îngrijirilor psihiatrice
La fel ca populația generală, și medicii cu ideație suicidară se confruntă cu stigmatizarea, lipsa timpului și accesul mai dificil la îngrijiri de specialitate.
În plus, însă, medicii au povara suplimentară a grijii pentru confidențialitate, precum și teama că astfel ar putea apărea consecințe în privința dreptului de liberă practică sau a angajării pe post.
