Salvați Copiii România a organizat, luni, dezbaterea online „Medicina de familie în anul 2024 în mediul rural. Unde ne îndreptăm și ce soluții există”. Preşedintele executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu, a atras atenția că peste 300 de comune din România nu au niciun medic de familie.
„Doar 47% din localităţile din România au un număr de medici suficient pentru populaţia respectivă. (…) Vedem că în România s-au cheltuit 1.600 euro pe locuitor, faţă de media Uniunii Europene de 3.684 de euro. Numărul locuitorilor care revin la un medic de familie este cu 50% mai mare în mediul rural faţă de mediu urban. În rural sunt 2.300 de locuitori, faţă de 1.157 în urban şi mai mult peste un sfert dintre românii cu domiciliul în ţară nu au acoperire prin asigurarea socială de sănătate”, a declarat Gabriela Alexandrescu.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea, a subliniat că aproape 20% dintre medicii de familie au peste 70 de ani.
„Din păcate, destul de multe probleme în mediul rural, mult mai multe decât ne-am fi dorit. Există mai multe probleme legate de resurse umane, de resurse materiale, de acces la multe altele. Un scurt periplu la nivelul ţării ne arată că aproape 20% dintre medici sunt peste 70 de ani din medicina de familie. Există foarte multe localităţi încă neacoperite în mediul rural. (…) Avem 1.530 de medici de familie, necesarul de care am avea nevoie la nivelul întregii ţări, din care 1.122 la nivelul zonelor rurale”, a precizat dr. Valeria Herdea.
Potrivit președintelui CNAS, deşi generaţii de medici termină rezidenţiatul sau specialitatea, aceştia nu aleg să profeseze în mediul rural.
„O altă problemă cu care ne confruntăm este şi problema ambulatoriului. Există foarte multe locuri care nu sunt ocupate. (…) Este aceeaşi situaţie cu partea de pediatrie, unde avem peste 250 de localităţi, din care 80 de spitale care nu au medic pediatru. Este o mare problemă. (…) Şi în jurul Bucureştiului, judeţul Ilfov are zone neocupate de medici şi are zone neocupate şi de medici de medicină de familie, dar şi pe medicii din ambulatoriu”, a mai spus preşedintele CNAS, precizând că în următorii ani va creşte adresabilitatea către spitale.
De asemenea, dr. Valeria Herdea a amintit că a fost semnat contractul pentru noua Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS).
„Are termen 30.06.2026. Se depun eforturi uriaşe pentru a capacita întreg personalul pentru a lucra la acest proiect. Din punctul nostru de vedere, este un proiect care va schimba foarte mult faţa medicinei”, a arătat ea.
Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, dr. Sandra Alexiu, a declarat că se discută din ce în ce mai mult despre scăderea numărului medicilor de familie.
„În ultima vreme discutăm din ce în ce mai mult despre puţini medici de familie. Să nu uităm că am plecat de la 13.000 şi ceva – 14.000 şi am ajuns 9.200 în total în România, ceea ce înseamnă că, în acest moment, deficitul acesta se vede şi nu se vede numai în rural, este şi în oraşe. Deficit înseamnă că unii dintre colegii noștri au acceptat oferte de muncă în alte țări în cea mai mare măsură, unii au plecat din rural către oraș, unii au plecat de tot de la noi și lucrul acesta s-a întâmplat mai mult în pandemie, când am avut un număr foarte mare de victime colegi care au plecat dintre noi din cauza bolii până să apară vaccinul care să-i protejeze. Este clar că cei care au rămas au deja mai mult de muncit pentru că trebuie să preia și pacienții clor care au plecat din diverse cauze. Astăzi, ne confruntăm cu un deficit foarte mare de colegi”, a afirmat dr. Sandra Alexiu.
Prof. univ. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, a subliniat importanța telemedicinei.
„Ce ar putea fi făcut în condițiile în care drumurile până la aceste comunități defavorizate, cabinetele de acolo, condițiile, infrastructura nu vor fi peste noapte mai bune, am putea sa ne uităm ce fac alții care de asemenea au distanțe foarte mari până la spitale performante sau până la asociațiile de medici de familie care oferă asistență pediatrică și m-aș referi aici la modelul american, la un articol publicat chiar acum doi ani, în plină pandemie care își dorea să analizeze accesul copilului către sistemul medical de medicina primară pediatrică în Statele Unite și propuneau, ca alternativă la dificultatea de vizită in person, telemedicina. O să ziceți că e utopic telemedicină în România, dar constatăm că în cele mai îndepărtate cătune există câte un telefon și acest telefon chiar are impact. (…) În studiul american, 40% din traumatismele pediatrice au fost rezultate prin video sau teleconferință cu familia respectivă. Eu cred că dacă am elibera puțin mâinile medicului de familie, ar avea timp și să fie empatic, și să fie răbdător, să facă și parte emoțională, și să facă și managementul aspectelor educaționale, de bullying, de dietă și de orice altceva care au devenit o problemă în societate”.
Conf. univ. dr. Venera Bucur, specialist în medicină socială, planificare familială cu implicare în proiecte de dezvoltare comunitară și protecția copilului, a subliniat importanța echipei multidisciplinare.
„Dacă vrem să îmbunătățim sănătatea în mediul rural, trebuie să înțelegem că trebuie să lucrăm în echipe și echipele multidisciplinare, când vorbesc despre asistenți sociali, asistenți medicali comunitari și medic de familie, cred că ar duce la niște rezultate mult mai bune și ar îmbunătăți sănătatea, cel puțin când vorbim despre mamă, copil sau persoane vârstnic,e mai ales când vorbim despre persoanele vârstnice singure”, a spus conf. univ. dr. Venera Bucur.
Șef lucr. dr. Gindrovel Dumitra, medic primar medicină de familie, a declarat că medicina de familie din mediul rural ar trebuie reconstruită.
„Este nevoie de o abordare integrată a medicinei de familie în mediul rural în următoarea perioadă, deoarece datele pe care le avem și premisele care se dezvoltă în această perioadă sunt extrem de negre. Medicina de familie din mediul rural ar trebuie reconstruită, astfel încât să putem să asigurăm asistență medicală primară în oricare localitate din România. Guvernul României ar putea să sprijine angajarea medicilor cu practică limitată de către cabinetele de medicină de familie din mediul rural, astfel încât să își desfășoare activitatea în zone în care există un medic de familie, dar nu există suficienți medici de familie”, a spus șef lucr. dr. Gindrovel Dumitra.
