Ministerul Sănătății a publicat, în transparență decizională, Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale de Control al Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030.
“Strategia Națională TB 2022-2030 va ghida acțiunile naționale pentru eliminarea tuberculozei până în 2035. Pe baza acestei viziuni, această strategie stabilește scopuri și obiective care să permită continuarea eforturilor de control al tuberculozei întreprinse până acum ca parte a Strategiei Naționale TB 2015-2020 și oferă un cadru pentru schimbări profunde care să accelereze progresul și să răspundă în mod cuprinzător nevoilor pacienților”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Potrivit documentului citat, pe baza datelor de supraveghere ale ECDC din 2018, România are cea mai mare incidență a tuberculozei pediatrice în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, de 17,4 la 100.000 de locuitori în 2018. Astfel, România și Lituania furnizează peste 55% din totalul cazurilor de tuberculoză rezistentă la medicamente din UE, iar România este sursa a 25% din totalul cazurilor de tuberculoză raportate în UE.
“Din totalul celor 11.633 cazuri notificate în România în anul 2019, 3,4% sunt înregistrate la copii 0-14 ani și 80,2% între 15-64 ani. Cele mai multe cazuri notificate se înregistrează la grupa de vârstă 45-49 ani – 1.350, iar rata de notificare este maximă la grupa de vârstă 50-54 ani (102,4 la 100.000 de locuitori). S-a constatat o tendință de creștere a vârstei medii a pacienților cu TB notificați în perioada 2009-2018, de la 43,0 ani la 45,6 ani. În mod obișnuit, cele mai multe cazuri se înregistrează la bărbați și în mediul rural (8.263, respectiv 6.494 în anul 2019)”, conform sursei citate.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, prin noua strategie se preconizează următoarele schimbări:
- utilizarea optimă a intervențiilor existente și atingerea obiectivului de acoperire universală cu servicii de sănătate (UHC) pentru intervenții esențiale de prevenire, tratament și îngrijire și abordarea determinanților sociali și a consecințelor TB, introducerea managementului programatic al tuberculozei latente.
- utilizarea pe scară largă a noilor instrumente, inclusiv vaccinuri pre- și post-expunere, teste diagnostice la punctele de îngrijire și regimuri de tratament mai scurte pentru tuberculoză.
“Strategia națională de sănătate a României 2014-2020 stabilește reducerea morbidității și mortalității TB prin menținerea unor rate adecvate de detectare și succes al tratamentului ca fiind una dintre prioritățile strategice.. Această prioritate este puternic susținută de Agenda de dezvoltare durabilă, de Strategia End TB, precum și de Planul de acțiune regional al OMS și de declarația politică la nivel înalt a ONU din 2018 privind tuberculoza și rămâne ca prioritate și pentru perioada 2022-2030”, arată sursa citată.
Pentru atingerea obiectivelor pentru 2030 și 2035, este necesită o schimbare radicală a modului în care sunt organizate, furnizate și decontate serviciile de tuberculoză (guvernanță, furnizarea serviciilor, finanțare).
“Schimbarea modelului de îngrijiri, asimilarea tot mai mare a inovațiilor din domeniu (noi medicamente, servicii, teste de diagnostic, vaccin, protocoale etc.) sunt esențiale pentru progresul spre eliminarea tuberculozei în România. Schimbarea paradigmei de la acțiuni focalizate, cu impact asupra reducerii treptate a incidenței TB, la acțiuni multisectoriale, coordonate, sinergice, pentru accelerarea procesului. Intervențiile ar trebui să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale, ci și pe ținte de sănătate publică și intervenții socio-economice, precum și pe cercetări și inovații.
Coordonare la nivel național și județean și colaborare cu societatea civilă și sectorul privat reprezintă un factor important în implementarea strategiei TB“, se arată în documentul menționat.
Potrivit sursei citate, în domeniul furnizării serviciilor de tuberculoză:
- Se recomandă să treacă la modelul de îngrijire a pacienților în ambulator; deși acest proces este lent, este necesar pentru îmbunătățirea activităților de control al tuberculozei.
- Lipsește infrastructura necesară pentru îngrijirea paliativă a pacienților cu TB, tratamentul tuberculozei pediatrice este deficitar, iar pentru TB MDR există paturi doar în 3 unități.
- Introducerea inovațiilor este încetinită din cauza lipsei de mecanisme financiare adecvate (de exemplu, nu există un sistem de stimulente pentru a utiliza GeneXpert, medicamente noi pentru tuberculoză, DOT-V)
- TB necesită nu doar servicii medicale, ci și servicii sociale care nu sunt accesibile în mod facil.
Proiectul poate fi consultat AICI
