Bulgaria este un exemplu de bune practici în domeniul medical și este ”înaintea noastră” într-o serie de sectoare, a declarat ministrul Sănătății, Victor Costache, referitor la posibilul acord între București și Sofia în domeniul transplantului.
”Tot ce este în domeniul dezvoltării acestei activități (a transplantului – n.r.) este o prioritate. Am ținut legătură cu colegii din Bulgaria și pe alte sectoare de activitate. Bulgaria este un exemplu de bune practici în domeniul medical. Este o țară unde sistemul sanitar a fost foarte dinamic și a știut să reacționeze la provocările din sistem și sunt înaintea noastră în multe domenii”, a declarat Victor Costache, prezent la o conferință de presă organizată de Agenția Națională de Transplant.
” Una din prioritățile acestui mandat în Ministerul Sănătății este de a revigora și a dezvolta și mai mult activitatea de transplant din România. Suntem în Europa și trebuie să aducem activitatea de transplant la un nivel european, cu care să ne mândrim, sper, la anul, în conferința care va urma”, a mai spus el.
Bulgaria și România ar putea să încheie un acord privind transplantul
Bulgaria și România ar putea să încheie un acord privind transplantul, ”dar mai sunt câteva lucruri care trebuie clarificate”. Este anunțul făcut de reprezentantul Agenției Executive pentru Audit Medical din Bulgaria, care se ocupă de activitatea de transplant. El a fost prezent la conferința de presă organizată de Agenția Naţională de Transplant din Bulgaria.
El a vorbit despre situația privind donarea de organe din țara sa. ”Situația donatorilor în Bulgaria nu este foarte reușită. Din anul 2000 încoace, rata donării pe ani este aproximativ 12-15 donatori pe an, cu un vârf de donări în 2014, când au fost 22 de donatori în Bulgaria. În 2018 am înregistrat 16 donatori, iar anul acesta, până acum, 14. Aceasta înseamnă aproximativ 2,2 donatori la un milion de locuitori, ceea ce este mult prea puțin față de criteriile Eurotransplant, care se așteaptă la cel puțin 10 donatori la un milion de locuitori”, a spus oficialul. El a subliniat că media donatorilor, în țările occidentale, este 20-25 la un milion de locuitori.
În aceste condiții, Guvernul de la Sofia a luat o serie de măsuri precum instruirea, în țară și în străinătate, a personalului implicat în activitatea de transplant, precum și campanii de informare a populației.
”Din prezentările dumneavoastră, (în România – n.r.) rata refuzului de către familie este undeva la 20-22%. Aceeași situație este și în Bulgaria. Desigur, în acest sens mai sunt măsuri care pot fi luate. Ministerul Sănătății și agenția noastră au demarat o campanie de informare a populației, care a început pe 5 noiembrie, anul acesta. Această campanie va dura o lună, dar cu siguranță nu va fi ultima”, a dat asigurări oficialul.
El a amintit și că Bulgaria a reușit să realizeze primul transplant de plămâni anul acesta, pe 27 octombrie, la Sofia.
65 de donatori de organe din rândul persoanelor aflate în moarte cerebrală, în 2019, număr egal cu cel din întreg anul 2018
După doi ani în care activitatea de transplant de orgame a cunoscut o scădere dramatică în România, lucrurile încep să intre pe un făgaș normal. Din luna martie și până acum, în țara noastră au existat 65 de donatori în moarte cerebrală, număr egal cu cel pe întreg anul 2018. Cifrele au fost prezentate de dr. Radu Zamfir, președintele Agenției Naționale de Transplant (ANT), în cadrul celei de-a IX-a Reuniuni naţionale a tuturor coordonatorilor de transplant din România şi a persoanelor responsabile cu identificarea donatorilor potenţiali aflaţi în moarte cerebrală (KDP).
„În anul curent, avem 210 identificări de pacienți în moarte cerebrală, dintre care 65 au devenit donatori reali, cu o rată de refuz de 22,98 la sută. Organele prelevate au fost 11 corduri, 7 perechi de plămâni, 54 grefe hepatice, 120 grefe renale. Numărul de transplanturi realizate în România cu organe donate de la donatori în moarte cerebrală au fost 6 transplanturi cardiace, 3 pulmonare, 48 de transplanturi hepatice și 115 transplanturi renale. Către Eurotransplant au fost exportate 4 grafe cardiace. Au existat 8 raportări de grefe pulmonare, dar în patru situații organele nu au fost prelevate. A existat și o grefă hepatică.
În cazul transplanturilor realizate cu donator în viață au existat 7 transplanturi de ficat și 46 de rinichi”, a explicat dr. Radu Zamfir.
Președintele ANT a prezentat și situația centrelor care au efectuat prelevare de organe în 2019.
„Activitatea pe centre a fost cea mai prolifică la Spitalul Floreasca, cu 17 donatori. Au urmat Spitalul Oradea, cu 14, Baia Mare, cu 12, Târgu Mureș – 2, Cluj – 4, Iași – 4, Timișoara – 3, Deva 3, Arad – 1, Sibiu – 1, Sfântu Gheorghe – 1, Buzău – 1, Spitalul Elias – 1, Spitalul Satu Mare – 1”, a declarat dr. Zamfir. El a adăugat că, în momentul de față, avem 49 de centre acreditate pentru recoltarea de organe. În fiecare spital acreditat există un key donation person (persoană responsabilă cu identificarea donatorilor potenţiali aflaţi în moarte cerebrală) și un coordonator de transplant intraspitalicesc.