Reducerea la zero a infecţiilor asociate asistenței medicale nu este posibilă, a declarat, vineri, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexanxru Rafila, precizând că este important să se cunoască amploarea fenomenulului şi să existe posibilitatea de diagnostic în spitale şi de raportare a acestora, să fie luate măsuri preventive pentru a nu se extinde într-o unitate sanitară.
“Sunt o mulţime de acţiuni specifice prevăzute în cadrul acestei strategii, însă noi nu am aşteptat să aprobăm această strategie, o strategie multisectorială, adică nu este vorba doar despre sectorul sanitar pentru că, de exemplu, antibiotice se folosesc şi în sectorul veterinar, cel puţin o cantitate echivalentă cu ceea ce se foloseşte în sectorul uman. Discutăm şi de poluarea mediului şi de apariţia în mediu a bacteriilor multirezistente. Lucrul acesta trebuie monitorizat. Datele trebuie integrate într-o platformă unică. (…) O serie întreagă dintre acţiunile care sunt prevăzute acolo au fost deja realizate prin dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie la nivelul spitalelor, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţăm această activitate, dezvoltarea ghidurilor de bună practică în domeniul microbiologiei, epidemiologiei şi prescripţiei de antibiotice”, a precizat ministrul Sănătăţii, la finalul ședinței de Guvern, în care a fost aprobată Strategia naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene pentru perioada 2023-2030 .
Prevenirea infecţiilor “în sine” şi “reducerea la zero nu este posibilă”, a subliniat ministrul.
“Nu există nicăieri acest lucru. Important este să cunoaştem amploarea fenomenului, să existe posibilitatea de diagnostic în spitale şi, implicit, de raportare a prezenţei acestor infecţii şi luarea de măsuri preventive, de eventuala extindere în focare a acestor infecţii într-o unitate sanitară, mai ales dacă discutăm de bacterii multirezistente. Problema nu este neapărat a incidenţei infecţiilor, ci problema este a gravităţii infecţiilor. Iar aceste infecţii produse de bacterii multirezistente, infecţiile invazive sunt cele care trebuie controlate îndeaproape”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Consumul de antibiotice în România ar trebui supus unui control strict, a atras atenția ministrul.
“Scăderea rezistenţei la antibiotice în ţara noastră, cum se întâmplă, de exemplu, nivele foarte reduse în ţările din nordul Europei, este posibilă doar în condiţiile în care consumul de antibiotice şi din România este supus unui control strict. Antibioticele sunt strict pentru tratarea infecţiilor bacteriene în cantităţile şi cu tipul recomandat. Există o ştiinţă a acestor prescripţii. Ne preocupă informarea nu numai a medicilor, ci şi a farmaciştilor şi a populaţiei generale în ceea ce priveşte prescripţia de antibiotice”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Potrivit ministrului, media de raportare a infecțiilor în România este 1,3% dintre pacienţi.
“Media Uniunii Europene este şapte. Aş vrea însă să ne lămurim pentru că am văzut multe declaraţii publice, multe emisiuni în care se cere eliminarea acestor infecţii. Nu se poate. Şi bacteriile trăiesc, nu putem să le împiedicăm să trăiască. Trebuie să limităm aceste infecţii, trebuie să cunoaştem fenomenul. Noi am făcut încă de acum un an un pas foarte mare, în sensul că am schimbat indicatorii de management care încurajează managerii să raporteze aceste infecţii, nu-i sancţionează, dimpotrivă. Îi sancţionează dacă nu raportează aceste infecţii. În plus, ceea ce facem în mod evident este să întărim capacitatea de diagnostic. (…) Acum există prevederea ca spitalele ceva mai mari să aibă laboratoare sau compartimente de microbiologie unde să se poată face acest diagnostic al infecţiilor, pentru că altfel, dacă nu ai şi o probă medicală, nu poţi să afirmi că ai o infecţie cu adevărat”, a mai spus ministrul Sănătăţii.
