Monitorul Oficial a publicat normele privind atestarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică

Monitorul Oficial a publicat Normele Colegiului Psihologilor din România privind atestarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică. Normele reglementează condiţiile şi procedura de acces în profesia de psiholog şi de schimbare a nivelului/treptei de atestare profesională în psihologie pentru psihologii care îşi derulează activitatea pe teritoriul României.

Colegiul Psihologilor din România precizează că până la data de 5 martie 2022, absolvenţii care la data de 5.03.2019 se aflau înscrişi într-un program de formare profesională complementară de lungă durată şi psihologii care la data de 5.03.2019 deţineau un atestat de liberă practică pentru treapta de practicant vor putea obţine dreptul de liberă practică pe baza normelor aplicabile la data de 4 martie 2019.

Vă prezentăm textul Normelor privind atestarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică:

CAPITOLUL I
Precizări generale introductive
Art. 1. –
(1) Prezentele norme reglementează condiţiile şi procedura unică de acces în profesia de psiholog şi de schimbare a nivelului/treptei de atestare profesională în psihologie pentru psihologii care îşi derulează activitatea pe teritoriul României.

(2) Atestarea dreptului de liberă practică se face în baza standardelor privind formarea profesională, supervizarea profesională şi experienţa profesională. Prezentele norme definesc standardele minimale pentru atestarea dreptului de liberă practică în toate specialităţile şi la toate treptele de atestare profesională.

(3) Cerinţele pentru atestarea dreptului de liberă practică trebuie să fie echivalente pentru psihologii aflaţi pe aceeaşi treaptă în diferite specialităţi.

(4) În vederea asigurării unei maxime oportunităţi pentru mobilitatea psihologilor români pe piaţa muncii europeană, standardele privind formarea şi atestarea dreptului de liberă practică sunt aliniate cu standardele relevante europene.

Art. 2. –
(1) Cetăţenii români, precum şi categoriile de cetăţeni străini reglementate prin lege pot solicita obţinerea atestatelor de liberă practică în România.

(2) Accesul în profesia de psiholog se realizează numai prin obţinerea atestatului de liberă practică emis de către Colegiul Psihologilor din România (CPR), în condiţiile legii.

(3) Practicarea profesiei de psiholog în România se realizează numai în baza deţinerii unui atestat de liberă practică emis de CPR.

(4) Atestarea sau recunoaşterea dreptului de liberă practică în psihologie, în oricare dintre specialităţile profesionale, pe teritoriul României, se realizează numai de către CPR, în condiţiile legii.

(5) Titlul unic de calificare în profesia de psiholog pe teritoriul României este atestatul de liberă practică.

(6) Titlul unic de calificare obţinut de către un psiholog cuprinde titlul profesional de psiholog, pe când titlul unic de calificare obţinut de către o altă persoană asimilată în condiţiile legii şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare (Norme metodologice), nu cuprinde titlul profesional de psiholog.

Art. 3. –
(1) Accesul în profesia de psiholog al cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, pentru cetăţenii statelor terţe titulari ai Cărţii albastre a Uniunii Europene, eliberată în România sau de un alt stat membru al Uniunii Europene sau pentru cetăţenii statelor cu care România are încheiate convenţii bilaterale în domeniu poate lua una dintre următoarele forme:

a) recunoaşterea documentelor de calificare profesională, a titlului profesional sau a titlului de calificare profesională obţinut în ţara de origine sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană sau într-un stat cu care România are încheiate convenţii bilaterale în domeniu, în vederea exercitării profesiei de psiholog în România, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;

b) obţinerea atestatului de liberă practică în România, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale;

c) exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, cu caracter temporar şi ocazional, în România, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

(2) Recunoaşterea documentelor de calificare profesională, a titlului profesional sau a titlului de calificare profesională obţinut potrivit alin. (1) poate atrage eliberarea titlului unic de calificare profesională pe teritoriul României şi înregistrarea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

(3) Cetăţenii străini pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică în România, cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

CAPITOLUL II
Standarde generale pentru atestarea dreptului de liberă practică în psihologie
Art. 4. – (1) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant, în regim de supervizare, sunt următoarele:

(1) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant, în regim de supervizare, sunt următoarele:

a) deţinerea diplomei de licenţă în psihologie sau a unei diplome asimilate, obţinută într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din România sau din străinătate, recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii;

b) pentru specialitatea psihoterapie se adaugă cerinţa parcurgerii unui program de formare profesională de lungă durată, care se va întinde pe minimum 3 ani şi va include un număr minim de 500 de ore de formare profesională, 250 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală şi 150 de ore de supervizare profesională. Din totalul celor 250 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală, 150 de ore se vor derula obligatoriu înaintea obţinerii dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, în specialitatea/competenţa psihoterapie. Diferenţa de 100 de ore va putea fi parcursă şi după obţinerea dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, pe durata supervizării profesionale, fiind o condiţie pentru obţinerea autonomiei profesionale. Dreptul de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, pentru specialitatea psihoterapie se va putea obţine după minimum 2 ani de la începerea programului de formare profesională de lungă durată şi parcurgerea a 500 de ore de formare profesională şi minimum 150 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală;

c) pentru specialitatea consiliere psihologică se adaugă cerinţa parcurgerii unui program de formare profesională de lungă durată, care se va întinde pe minimum 2 ani şi va include un număr minim de 250 de ore de formare profesională, 150 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală şi 100 de ore de supervizare profesională. Din totalul celor 150 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală, 100 de ore se vor derula obligatoriu înaintea obţinerii dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, în specialitatea consiliere psihologică. Diferenţa de 50 de ore va putea fi parcursă şi după obţinerea dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, pe durata supervizării profesionale, fiind o condiţie pentru obţinerea autonomiei profesionale. Dreptul de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, pentru specialitatea consiliere psihologică se va putea obţine după minimum 1 an de la începerea programului de formare profesională de lungă durată şi parcurgerea a 250 de ore de formare profesională şi minimum 100 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală;

d) pentru specialitatea psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf se adaugă cerinţa parcurgerii unui program de formare profesională de lungă durată, care se va întinde pe minimum 1 an şi va avea o durată de 400 de ore de formare profesională, dintre care 1/3 din acestea reprezentând activităţi practice;

e) promovarea probei scrise de evaluare a cunoştinţelor.

(2) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant, în regim autonom, sunt următoarele:

a) absolvirea unui program de master în psihologie, recunoscut de către Colegiul Psihologilor din România, în domeniul general de specializare sau deţinerea titlului de doctor în psihologie sau deţinerea unei diplome echivalente în condiţiile legii;

b) parcurgerea perioadei de minimum 1 an în condiţii de supervizare şi întrunirea numărului de ore prevăzut în hotărârea Consiliului Colegiului Psihologilor din România, perioada de supervizare fiind finalizată cu un raport favorabil, potrivit legii;

c) pentru specialitatea psihoterapie, parcurgerea celor 100 de ore din totalul celor 250 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală din cadrul programului de formare profesională de lungă durată în domeniul psihoterapiei, în situaţia în care acestea nu au fost parcurse anterior obţinerii dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, în specialitatea/competenţa psihoterapie;

d) pentru specialitatea consiliere psihologică, parcurgerea celor 50 de ore din totalul celor 150 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală din cadrul programului de formare profesională de lungă durată în domeniul consilierii psihologice, în situaţia în care acestea nu au fost parcurse anterior obţinerii dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, în specialitatea consiliere psihologică;

e) pentru specialitatea psihopedagogie specială este necesară parcurgerea următoarelor discipline: fundamentele psihopedagogiei speciale sau defectologie şi logopedie, diagnoză şi intervenţie în tulburările de învăţare, introducere în logopedie, terapia tulburărilor de limbaj şi psihopedagogia deficienţilor de intelect, discipline ce pot fi parcurse în cadrul programelor de licenţă, programelor de master sau programelor postuniversitare;

f) întrunirea numărului minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile.

(3) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog specialist sunt următoarele:

a) deţinerea diplomei de master în psihologie, recunoscută de către Colegiul Psihologilor din România, în domeniul general de specializare, deţinerea titlului de doctor în psihologie sau deţinerea unei diplome echivalente, în condiţiile legii;

b) încheierea supervizării obligatorii: minimum 150 de ore pentru specialitatea psihoterapie şi 100 de ore pentru celelalte specialităţi;

c) minimum 5 ani de experienţă demonstrabilă ca psiholog practicant în specialitatea pentru care se solicită atestarea profesională la nivel de psiholog specialist;

d) întrunirea numărului minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile;

e) promovarea probei scrise de evaluare a cunoştinţelor şi a interviului bazat pe portofoliu.

(4) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog principal sunt următoarele:

a) minimum 5 ani experienţă demonstrabilă ca psiholog specialist în specialitatea pentru care se solicită atestarea profesională la nivel de psiholog principal;

b) întrunirea numărului minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile;

c) promovarea interviului bazat pe portofoliu;

d) deţinerea diplomei de master în psihologie, recunoscută de către Colegiul Psihologilor din România, în domeniul general de specializare, deţinerea titlului de doctor în psihologie sau deţinerea unei diplome echivalente, în condiţiile legii.

(5) Menţiunea privind exercitarea profesiei în regim autonom va fi înregistrată în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.

Art. 5. –
Arhitectura generală a atestării liberei practici în psihologie de către CPR se prezintă astfel:

1. Absolvenţii de licenţă în psihologie sau deţinătorii de diplome asimilate în condiţiile legii care îndeplinesc şi celelalte condiţii legale pentru atestarea profesională pot aplica pentru înscrierea în CPR şi atestarea dreptului de practică în psihologie şi vor susţine procedura specifică de atestare. Absolvenţii de psihologie pot accesa competenţa generală în psihopedagogie specială, absolvenţii de psihopedagogie specială pot accesa specialitatea psihopedagogie specială, iar absolvenţii de studii universitare în domenii conexe psihologiei – medicină/psihopedagogie/filosofie/teologie/asistenţă socială pot accesa, în condiţiile generale definite prin prezentele norme, competenţa în psihoterapie.

2. Specialitatea/Competenţa generală în psihoterapie şi specialităţile consiliere psihologică şi psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf presupun o pregătire suplimentară în cadrul unor programe de formare profesională de lungă durată desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR, conform standardelor precizate la art. 4.

3. După minimum 1 an de la obţinerea dreptului de liberă practică la nivel de psiholog practicant în condiţii de supervizare, psihologul poate solicita trecerea la practica autonomă în aceeaşi specialitate/competenţă generală dacă întruneşte condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (4).

4. După minimum 5 ani de liberă practică la nivel de psiholog practicant, psihologul se poate prezenta pentru obţinerea nivelului/treptei de psiholog specialist în aceeaşi specialitate/competenţă generală şi poate parcurge procedura specifică de atestare dacă:

a) a absolvit un program de studii universitare de master în psihologie, acreditat în condiţiile legii şi recunoscut de către CPR în unul sau mai multe domenii generale de specializare, deţine titlul de doctor în psihologie sau deţine o diplomă echivalentă în condiţiile legii. Domeniile generale de specializare sunt: domeniul clinic, domeniul educaţional şi domeniul muncă şi organizaţii;

b) cel puţin 1 an de practică psihologică s-a realizat sub supervizare, fiind acoperit numărul minim de ore de supervizare de 150 de ore pentru specialitatea/competenţa în psihoterapie şi 100 de ore pentru restul specialităţilor, pe baza unui contract cu cel puţin un supervizor în domeniu;

c) a realizat numărul minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile.

5. Psihologul cu drept de liberă practică la nivelul/treapta de psiholog specialist se poate prezenta pentru derularea procedurii specifice pentru atestarea la nivelul/treapta de psiholog principal în aceeaşi specialitate/competenţă generală dacă:

a) a practicat minimum 5 ani la nivelul/treapta de specialist;

b) a realizat numărul minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile;

c) a absolvit un program de master în psihologie, recunoscut de către Colegiul Psihologilor din România, în domeniul general de specializare sau deţine titlul de doctor în psihologie sau deţine o diplomă echivalentă în condiţiile legii.

6. Pentru programele de master absolvite în străinătate şi recunoscute de către Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED), după caz, la momentul depunerii dosarului de către solicitant, comisia de specialitate va analiza curricula acestora şi va decide în care dintre domeniile generale de specializare se încadrează acesta.

7. Sunt exceptaţi de la cerinţa absolvirii unui program de master în domeniul general de specializare absolvenţii facultăţilor de medicină cu specializarea psihiatrie care accesează competenţa în psihoterapie.

Art. 6. –
Cerinţa constând în absolvirea unui program de master în psihologie recunoscut de către Colegiul Psihologilor din România în domeniul general de specializare sau deţinerea titlului de doctor în psihologie sau deţinerea unei diplome echivalente în condiţiile legii, cerută pentru obţinerea atestatului de liberă practică în treapta de specializare practicant, regim de exercitare autonom, respectiv pentru treptele de specializare psiholog specialist şi psiholog principal nu se aplică deţinătorilor unei diplome de licenţă în psihologie sau asimilată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna.

Art. 7. –
(1) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, anterior înfiinţării Colegiului Psihologilor din România, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog practicant numai după prezentarea dovezii legale privind experienţa de minimum un an în specialitate, realizată anterior datei de 31.12.2006.

(2) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, anterior înfiinţării Colegiului Psihologilor din România, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog specialist numai după prezentarea dovezii legale privind experienţa de minimum 5 ani în specialitate, realizată anterior datei de 31.12.2006.

(3) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, anterior înfiinţării Colegiului Psihologilor din România, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog principal numai după prezentarea dovezii legale privind experienţa de minimum 10 ani în specialitate, realizată anterior datei de 31.12.2006.

CAPITOLUL III
Standarde specifice comisiilor aplicative
Art. 8. –
Standardele specifice Comisiei de psihologie clinică şi psihoterapie sunt următoarele:

1. pentru a putea derula intervenţii primare şi consiliere psihologică de suport în domeniul consilierii genetice, al asistării persoanelor cu tulburări din spectrul autist, cu tulburări de neurodezvoltare sau al asistării persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale (CES), psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihologie clinică trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de către Comitetul director al CPR;

2. pentru a putea derula activităţi de psihoterapie în domeniul intervenţiilor paliative sau în lucrul cu tulburări din spectrul autist şi tulburări de neurodezvoltare, psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihoterapie sau consiliere psihologică trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de către Comitetul director al CPR.

Art. 9. –
Standardele specifice specialităţilor psihologia muncii şi organizaţională şi psihologia aplicată în servicii sunt următoarele:

– pentru a putea realiza diagnoza stresului ocupaţional şi intervenţii primare, secundare şi terţiare legate de stresul ocupaţional, psihologul specialist şi principal în specialităţile psihologia muncii şi organizaţională şi psihologia aplicată în servicii trebuie să facă dovada absolvirii unui program de formare profesională continuă în domeniu, care să conţină şi o componentă de activităţi practice, de minimum 25 de ore, desfăşurat sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de către Comitetul director al CPR.

Art. 10. –
Standardele specifice specialităţii psihologia transporturilor sunt următoarele:

1. pentru a putea derula activităţi de evaluare şi consiliere specifică psihologiei traficului, psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihologia transporturilor trebuie să facă dovada absolvirii programelor de formare continuă în domeniu de 10 ore/an, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de Comitetul director al CPR;

2. trecerea de la treapta de psiholog practicant la treapta psiholog specialist se realizează în condiţiile generale specificate prin prezentele norme, la care se adaugă un portofoliu de minimum 300 de evaluări în specialitate.

Art. 11. –
Standardele specifice Comisiei de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională sunt următoarele:

1. pentru a putea derula evaluări psihologice, intervenţii primare şi consiliere psihologică de suport în domeniul psihologiei educaţionale, psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de Comitetul director al CPR;

2. pentru a putea derula evaluări psihologice, intervenţii primare şi consiliere psihologică de suport în domeniul psihopedagogiei speciale, psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihopedagogie specială trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de Comitetul director al CPR.

Art. 12. –
Standardele specifice Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt următoarele:

1. nivelul de competenţă specific obţinut de către persoanele prevăzute în mod limitativ în cuprinsul dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Normele metodologice este stabilit prin certificatul privind acordarea competenţelor profesionale generale şi specifice în specialitate;

2. psihologii specialişti sau principali în specialitatea psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri publice sau private pot dobândi calitatea şi brevetul de expert oficial criminalist sau expert autorizat criminalist în domeniul evaluării comportamentului simulat prin tehnica poligraf, în relaţia cu instituţiile de aplicare a legii – exemplificativ, parchete, instanţe etc. Aceştia au competenţele prevăzute de treapta de specializare pe care o deţin, conform pct. 1;

3. trecerea de la treapta de psiholog practicant la treapta de psiholog specialist se realizează în condiţiile generale definite prin prezentele norme, la care se adaugă obligaţia de a efectua un număr de minimum 400 de examinări în perioada stabilită;

4. trecerea de la treapta de psiholog specialist la treapta de psiholog principal se realizează în condiţiile generale definite prin prezentele norme, la care se adaugă obligaţia de a efectua un număr de minimum 500 de examinări în perioada de stagiu stabilită;

5. obţinerea competenţelor specifice în specialitatea psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf se realizează în condiţiile finalizării unor cursuri de formare profesională de lungă durată, care se vor întinde pe minimum 1 an şi vor avea o durată de 400 de ore de formare profesională, dintre care 1/3 din acestea reprezentând activităţi practice.

CAPITOLUL IV
Procedura de atestare a dreptului de liberă practică
Art. 13. –
(1) Procedura pentru obţinerea atestatului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant în regim de supervizare constă în parcurgerea următorilor paşi:

a) depunerea dosarului;

b) verificarea conformităţii documentelor depuse;

c) analiza dosarului de către comisia aplicativă competentă;

d) susţinerea evaluării cunoştinţelor pe bază de probă scrisă;

e) hotărârea Comitetului director privind eliberarea sau, după caz, respingerea acordării atestatului de liberă practică;

f) comunicarea rezultatelor;

g) eliberarea atestatului de liberă practică sau comunicarea deciziei de respingere a acordării atestatului de liberă practică.

(2) Procedura pentru obţinerea atestatului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant în regim autonom constă în parcurgerea următorilor paşi:

a) depunerea dosarului;
b) verificarea conformităţii documentelor depuse;

c) analiza dosarului de către comisia aplicativă competentă;

d) hotărârea Comitetului director privind eliberarea sau, după caz, respingerea acordării atestatului de liberă practică;

e) comunicarea rezultatelor;

f) eliberarea atestatului de liberă practică sau comunicarea deciziei de respingere a acordării atestatului de liberă practică.

(3) Procedura pentru obţinerea atestatului de liberă practică pentru treapta de psiholog specialist constă în parcurgerea următorilor paşi:

a) depunerea dosarului;

b) verificarea conformităţii documentelor depuse;

c) analiza dosarului de către comisia aplicativă competentă;

d) susţinerea evaluării cunoştinţelor pe bază de probă scrisă;

e) prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu acordat comisiei aplicative competente, în situaţia promovării evaluării cunoştinţelor pe bază de probă scrisă;

f) hotărârea Comitetului director privind eliberarea sau, după caz, respingerea acordării atestatului de liberă practică;

g) comunicarea rezultatelor;

h) eliberarea atestatului de liberă practică sau comunicarea deciziei de respingere a acordării atestatului de liberă practică.

(4) Procedura pentru atestarea dreptului de liberă practică la treapta de psiholog principal constă în parcurgerea următorilor paşi:

a) depunerea dosarului;

b) verificarea conformităţii documentelor depuse;

c) analiza dosarului de către comisia aplicativă competentă;

d) prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu acordat comisiei aplicative competente;

e) hotărârea Comitetului director privind eliberarea sau, după caz, respingerea acordării atestatului de liberă practică;

f) comunicarea rezultatelor;

g) eliberarea atestatului de liberă practică sau comunicarea deciziei de respingere a acordării atestatului de liberă practică.

Art. 14. –
(1) Modalitatea de evaluare a candidaţilor în vederea atestării profesionale la nivelul/treapta de psiholog practicant, regim exercitare supervizare, este evaluarea cunoştinţelor de specialitate pe bază de probă scrisă.

(2) Evaluarea va urmări cunoştinţele de specialitate în psihologie obţinute prin programele de studii urmate, cunoştinţele de legislaţie specifică profesiei, cunoştinţele de etică şi deontologie profesională, precum şi cunoştinţele dobândite pe baza experienţei practice, conform domeniilor generale de specializare: domeniul clinic, domeniul educaţional şi domeniul muncă şi organizaţii.

(3) Evaluarea cunoştinţelor de specialitate va avea caracter obiectiv şi standardizat şi va fi realizată conform unei metodologii adoptate prin hotărâre a Comitetului director.

(4) Modalitatea de evaluare a candidaţilor în vederea atestării profesionale la treapta de psiholog specialist este evaluarea cunoştinţelor de specialitate pe bază de probă scrisă şi prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu acordat comisiei aplicative competente, în situaţia promovării evaluării cunoştinţelor pe bază de probă scrisă. Metodologia de evaluare a psihologilor în vederea atestării profesionale va furniza detalii privind conţinutul şi structura portofoliului.

(5) Modalitatea de evaluare a candidaţilor în vederea atestării profesionale la treapta de psiholog principal este prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu acordat comisiei aplicative competente. Metodologia de evaluare a psihologilor în vederea atestării profesionale va furniza detalii privind conţinutul şi structura portofoliului.

(6) În termen de 90 de zile de la adoptarea prezentelor norme, Comitetul director va elabora şi va supune adoptării metodologia de evaluare a cunoştinţelor pe bază de probă scrisă, prevăzută de prezentele norme.

Art. 15. –
Conţinutul dosarelor pentru obţinerea atestatelor de liberă practică este prevăzut în cuprinsul anexelor nr. 1A-1M, 2A-2J, 3A-3J şi 4A-4J care fac parte integrantă din prezentele norme.

Art. 16. –
(1) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatul obţinut în urma derulării procedurilor de atestare profesională pot depune contestaţie în condiţiile prevăzute la art. 29 din Normele metodologice.

(2) Contestaţiile privind rezultatele obţinute la probele scrise de evaluare a cunoştinţelor vor fi soluţionate conform metodologiei de evaluare.

CAPITOLUL V
Precizări tranzitorii şi finale
Art. 17. –
(1) Până la adoptarea metodologiei de evaluare a cunoştinţelor pe bază de probă scrisă, prevăzută de prezentele norme, depunerea dosarelor şi evaluarea candidaţilor în vederea atestării şi schimbării de treaptă se vor face conform procedurilor în vigoare la data de 4.03.2019.

(2) Până la data de 5.03.2022, absolvenţii care la data de 5.03.2019 se aflau înscrişi într-un program de formare profesională complementară de lungă durată şi psihologii care la data de 5.03.2019 deţineau un atestat de liberă practică pentru treapta de practicant vor putea obţine dreptul de liberă practică pe baza normelor aplicabile la data de 4.03.2019.

 

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.