La Spitalul Județean de Urgență din Miercurea Ciuc a fost raportat un număr record de infecții nosocomiale în anul 2019, potrivit Agerpres. Este vorba despre 294 de cazuri, cele mai multe pe secţia ATI (62) – majoritatea infecţii respiratorii, la Chirurgie (41) – majoritatea infecţii postoperatorii şi la Neurologie (30) -unde sunt majoritare infecţiile urinare. Numărul mare al raportărilor se datorează creșterii capacității de diagnostic al infecțiilor nosocomiale, consideră medicul specialist epidemiolog Sergiu Sîngeorzan, care conduce Serviciul de Supraveghere şi Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (SPIAAM) din Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc.
„Eu cred că încă mai sunt infecţii neraportate. Modul de depistare actual este pe dos decât ar trebui, în sensul că identificarea infecţiilor, sau suspiciunilor, nu vine de la medicul curant către noi ci invers. Este bine că acceptă, că nu se mai feresc să admită că au avut infecţii nosocomiale şi se consultă cu noi. În plus, realizăm supraveghere prin culegere de date şi observare directă cât şi indirectă a activităţilor din spital, astfel încât să găsim metodele optime de prevenţie, astfel încât să le scădem pe cât posibil – pentru că niciodată nu vom putea să le eradicăm. Scopul nostru este să informăm secţiile, să fim informaţi şi să identificăm acele măsuri pe care putem să le luăm ca să limităm şi să scădem infecţiile asociate asistenţei medicale”, a declarat dr. Sergiu Sîngerozan.
La spitalul din Miercurea Ciuc a venit și un doctor infecţionist, Santa Zsuzsa, care merge pe secţii și face consulturi interdisciplinare.
„Alt lucru care ne ajută pe noi este culegerea de date – punct cheie în activitatea noastră – şi digitalizarea lor. În ultimii ani noi am cules foarte multe date de pe secţii, urmează să le analizăm şi să dăm soluţii”, a adăugat medicul epidemiolog.
Datele statistice arată că în anul 2014, când dr. Sîngerozan a venit la spitalul din Miercurea Ciuc, au fost raportate 30 de infecţii asociate actului medical, în 2016 numărul acestora a ajuns la 108, iar în 2019 s-au raportat 294 de astfel de infecţii.
Program de administrare corectă a antibioticelor
Dr. Sîngeorzan a punctat faptul că în acest an, la nivelul spitalului, se doreşte demararea programului „Antibiotic Stewardship”, privind administrarea corectă a antibioticelor.
„Prin intermediul acestuia, vom urmărim consumul de antibiotice la nivelul fiecărei secţii/medic, urmărim doza zilnică de antibiotic recomandată şi limitarea la anumite grupuri de antibiotice la nivel de spital. (…) Ştim foarte bine că atât în spital, cât şi în afara lui, antibioticele sunt utilizate în exces, ceea ce, în mod indirect, duce la bacterii mai rezistente în spital, ceea ce înseamnă greutăţi şi dificultate mai mare de tratare a pacienţilor cu aceste bacterii şi apariţia infecţiilor cu Clostridium difficile. Infecţia cu Clostridium difficile este datorită dezechilibrului creat la nivelul florei intestinale, prin administrarea de antibiotice care nu sunt neapărat ţintite pe bacteriile incriminate în patologia infecţioasă, nimicesc totul, practic tu vii, bombardezi toată populaţia de bacterii, bune şi rele, omori tot şi Clostridiile – bacterii natural rezistente la o serie largă de antibiotice – nu mai au concurenţă, se înmulţesc, devin toxigene şi elimină toxine care duc la iritaţia intestinului, scaune diareice etc. Astfel de cazuri au şi o morbiditate crescută”, a precizat dr. Sîngeorzan.
Măsuri de prevenire a infecțiilor nosocomiale
Printre măsurile luate în Spitalul Județean din Miercurea Cius pentru reducerea numărului infecțiilor nosocomiale se numără și implementarea sistemului de mopuri dreptunghiulare şi lavete reutilizabile pentru fiecare încăpere de pe secţie, care după o singură utilizare se trimt la spălătorie, se spală şi de dezinfectează. De asemenea, au fost montate dispensere cu soluţii pentru igiena mâinilor în majoritatea secţiilor, la intrare în fiecare salon, pe holuri, în sălile de tratament, în 2020 urmând ca toate secţiile să dispună de acestea.
„Prevenţia infecţiilor nosocomiale are mai mulţi piloni: igiena mâinilor- cel mai bun mijloc de transport al bacteriilor, igiena personală a pacienţilor, curăţenia mediului spitalicesc, consumul de antibiotice în exces şi fără recomandare, îngrijirea pacienţilor la pat, mai ales a celor imobilizaţi – aici intră inclusiv îngrijirea dispozitivelor invazive asociate acestora (sondă urinară, cateter venos periferic, cateter venos central, sondă de intubaţie, etc.) şi nu în ultimul rând, educaţia pacienţilor şi a personalului medical, care trebuie să fie la un anumit standard. Doar toate acestea, coroborate, pot duce la scăderea infecţiilor nosocomiale. Şi noi, din păcate, mai avem de lucru pe toate palierele aminite”, a punctat dr. Sîngerozan
