OECD: România, pe locul al patrulea în lume la rezistența bacteriană la antibiotice

Antibioticele sunt indispensabile medicinei moderne, pacienților cu sisteme imunitare deficitare și celor care au suferit un transplant. Totuși, utilizarea acestor substanțe pe scară din ce în ce mai largă a dus la creșterea rezistenței bacteriilor și a născut frica că, în curând, medicina modernă nu va mai avea disponibile substanțe pentru combaterea infecțiilor bacteriene.

Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că infecțiile cu germeni rezistenți ar putea duce la decesul a 2,4 milioane de persoane din Europa, America de Nord și Australia în următorii 30 de ani, dacă nu se iau măsuri pentru a stopa rezistența bacteriană la antibiotice. Trei din patru decese ar putea fi evitate în viitor dacă s-ar cheltui doar 2 dolari de persoană pentru încurajarea spălării pe mâini și a prescrierii prudente a antibioticelor. Țările din regiunile enumerate mai sus trebuie să înceapă urgent lupta de combatere a rezistenței bacteriene, în caz contrar costurile de eliminare a complicațiilor infecțiilor cu bacterii rezistente putând ajunge la 3,5 miliarde de dolari în cele 33 de țări.

 

Acțiuni pentru combaterea rezistenței bacteriene

 

Promovarea unei igiene corecte, limitarea prescrierii antibioticelor și testarea rapidă pentru a stabili natura bacteriană sau virală a infecției sunt doar câteva dintre acțiunile ce pot fi întreprinse pentru a începe lupta împotriva rezistenței bacteriene. Campaniile media ar putea ajuta la creșterea conștientizării importanței pe care o au toate aceste acțiuni simple, iar politicile de sănătate ar putea întări cadrul acțiunilor de combatere a rezistenței germenilor. OECD calculează că 1,6 milioane de vieți ar putea fi astfel cruțate până în 2050, iar investițiile în aceste politici s-ar amortiza într-un singur an și ar duce la economii anuale de 4,8 miliarde de dolari.

Chiar și micile tăieturi accidentale sau microchirurgia ar putea deveni un pericol pentru categoriile populaționale aflate la risc dacă rezistența bacteriană nu va fi combătută, avertizează raportul OECD. Nu doar folosirea abuzivă a antibioticelor în tratamentele medicale este implicată în dezvoltarea rezistenței, ci și utilizarea lor excesivă în agricultură, gospodării și contaminarea mediului. De aceea, acțiunile pentru combaterea abuzului de antibiotice în medicină trebuie completate de acțiuni similare și în aceste sectoare de activitate (fig. 1).

 

Diferențe mari între țări

 

Europa de Sud va fi cea mai afectată regiune dacă nu se iau măsurile împotriva rezistenței bacteriene. Cele mai mari rate de mortalitate cauzată de infecțiile cu bacterii multirezistente se vor întâlni în Italia, Grecia și Portugalia, conform estimărilor OECD, iar Italia, Franța și SUA vor avea cele mai multe cazuri (peste 30.000 doar în SUA).

Rezistența bacteriană este chiar mai mare în țările slab dezvoltate, unde mortalitatea va fi mai crescută decât în țările vest-europene sau în SUA; 40 până la 60% din infecții sunt deja rezistente la antibiotice în aceste țări, comparativ cu 17% în țările OECD, iar până în 2030 rezistența bacteriană va crește de patru-șapte ori mai mult decât în țările OECD.

Nou născuții, copiii și vârstnicii vor fi cei mai afectați. În cazul sugarilor și vârstnicilor peste 70 de ani, probabilitatea de a dezvolta o infecție cu bacterii rezistente la antibiotice este mult mai mare comparativ cu populația generală.

Între țări există diferențe semnificative în privința proporției infecțiilor cu bacterii rezistente. Acestea s-au întâlnit în procentaj de 35% în Turcia, Coreea și Grecia, mult mai mare decât în Norvegia, Olanda sau Islanda (5%). Doar una din patru infecții bacteriene a fost cu germeni sensibili la antibiotice în anumite țări ale OECD. În țările din afara OECD, rezistența aproape că s-a dublat în anul 2015, ajungând la 29% și chiar 42% în țări ca India, China sau Rusia.

 

Rezistența la antibiotice de ultimă generație

 

Nu doar rezistența la antibiotice a bacteriilor a crescut, ci și rezistența la asocieri de antibiotice. Astfel, OECD estimează că rezistența la antibiotice pentru opt bacterii va crește de la 17% în 2015 la 18% în 2030. Bacteriile sunt MRSA (stafilococul auriu rezistent la meticilină), VRE (enterococul rezistent la vancomicină), 3GCRKP (Klebsiella pneumoniae rezistentă la cefalosporine de generația a treia), FREC (E. Coli rezistentă la fluorochinolone), 3GCREC (E. coli rezistent la cefalosporine de generația a treia), CRKP (Klebsiella penumoniae rezistentă la carbapeneme), CRPA (Pseudomonas aeruginosa rezistent la carbapeneme) și PRSP (Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilină).

Pentru acestea nu se întrevăd remisiuni, ci, din contră, în unele țări este de așteptat ca numărul infecțiilor să crească – în Slovenia, Danemarca, Islanda, Luxembourg. România se află pe locul al patrulea în lume în ceea ce privește rezistența la antibiotice a celor opt bacterii, cu un procentaj de 42,6%, fiind depășită doar de Rusia, China și India și depășind cu mult media țărilor OECD, de 17,4% și a țărilor EU28, de 17,8% (fig. 2).

România depășește, la acest capitol Indonezia, Peru, Arabia Saudită, Coreea, Mexic sau Brazilia. Nici la capitolul ratei de mortalitate cauzată de bacterii rezistente nu stăm bine, fiind pe locul al nouălea între țările OECD (fig. 3).

Media rezistenței bacteriene are un trend descendent, dar îngrijorarea raportului OECD provine din faptul că aceasta s-a dezvoltat și împotriva unor antibiotice de linia a doua și chiar a treia. Rezistența la aceste antibiotice de nouă generație (cefalosporine și fluorochinolone de generația a treia) este de așteptat să crească cu 70% până în 2030, comparativ cu ratele din 2005 (fig. 4).

Aceasta va duce la creșterea consumului de carbapeneme, cu apariția ulterioară a rezistenței și la aceste antibiotice și, în final, se va institui pe scară largă consumul de polimixine, care constituie ultima linie de tratament antibacterian. În unele țări deja au fost înregistrate cazuri de infecții rezistente la polimixine, avertizează raportul OECD.

Printre bacteriile care au dezvoltat cel mai mult multirezistență se numără Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Escherichia coli și Staphylococcus aureus.

 

Cum afectează economia rezistența bacteriilor la antibiotice

 

Impactul bacteriilor multirezistente la antibiotice va fi important și asupra calității vieții. OECD calculează că, în Italia, până la sfârșitul vieții, o persoană din 205 va pierde un an de viață calitativă din cauza infecțiilor cu bacterii rezistente. Tot Europa de Sud (Italia, Grecia, Portugalia) va fi cea mai afectată zonă din OECD în această privință.

Bugetele țărilor vor fi semnificativ afectate în urma creșterii rezistenței la antibiotice: este de așteptat ca 3,5 milioane de dolari să fie cheltuiți anual pentru a trata aceste infecții și complicațiile lor, în țările OECD și EU28. Această sumă este echivalentă cu 10% din costurile alocate bolilor netransmisibile.

 

Măsurile cele mai eficiente

 

Raportul OECD a căutat și a identificat cele mai eficiente măsuri care pot fi luate în prezent pentru a împiedica dezvoltarea rezistenței bacteriene în țările OECD și EU28, aliniind planurile de combatere a acestora cu planurile Organizației Mondiale a Sănătății.

Prima măsură care trebuie luată se referă, conform raportului, la creșterea igienei intraspitalicești și respectarea normelor de asepsie și antisepsie în mediul sanitar. Spălarea mâinilor este un aspect foarte important în această privință. A doua măsură este promovarea restricționării consumului și prescrierii excesive a antibioticelor, iar a treia se referă la folosirea testelor diagnostice rapide pentru a diferenția infecțiile bacteriene de cele virale. OECD mai recomandă prescrierea întârziată a antibioticelor, în urma antibiogramei, și formarea campaniilor de conștientizare a importanței și amenințării acestor infecții cu bacterii multirezistente și a consumului excesiv de antibiotice.

Spălarea mâinilor poate aduce mari beneficii în cadrul unităților medicale, respectarea acestei măsuri scăzând la jumătate riscul de contaminare a pacienților cu o bacterie rezistentă la antibiotice. Efecte similare sunt atribuite promovării prescrierii prudente a antibioticelor. Campaniile mass-media pentru conștientizarea pericolului bacteriilor multirezistente și prescrierea întârziată a antibioticelor nu au efecte atât de mari, dar sunt importante.

Toate aceste măsuri nu sunt costisitoare, fiind accesibile și țărilor cu venituri medii și mici, având un cost mediu de 0,3 până la 2,7 dolari de persoană în țările OECD. Totuși, acțiunile pentru creșterea igienei în unitățile sanitare pot fi mai scumpe, ducând la costuri de până la câteva sute de dolari pentru fiecare pacient spitalizat. Dacă toate măsurile se folosesc în paralel, ele se potențează reciproc, având un efect mult mai mare decât luate separat.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.