Organizația Mondială a Sănătății avertizează că lunile de iarnă, în contextul sărbătorilor cu restricții, aduc noi provocări severe pentru întreaga omenire. Pandemia a fost extrem de stresantă pentru unii oameni, având efecte semnificative asupra sănătății mintale a populației din întreaga lume.
Biroul european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a avertizat că se așteaptă la o creștere a numărului de oameni care se confruntă cu „provocări severe de sănătate mintală” în următoarele câteva luni, în timp ce restricțiile impuse de pandemie sunt tot mai dure.
Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, a declarat că pandemia globală a dus la o criză în creștere a sănătății mintale pe vechiul continent și că impactul va fi pe termen lung și va avea impact uriaș.
El a avertizat că această criză, care a afectat oamenii în mod nediscriminatoriu, va fi agravată de anxietăți care apar adesea în timpul sezonului de iarnă și de sărbători: „Ne așteptăm să vedem un număr mai mare de oameni care se confruntă cu provocări mai grave de sănătate mintală în lunile următoare, pe măsură ce ce se vor confrunta cu noua realitate”, a adăugat el, citat de Euronews.
Într-un sondaj efectuat în 25 de țări dezvoltate în timpul primului val de pandemie din primăvară și publicat de Comisia Europeană, 28% dintre respondenți au declarat că se simt singuri și 27% au spus că au simțit depresie sau anxietate.
În lunile de iarnă se observă în mod tradițional o creștere a problemelor de sănătate mintală la persoanele care suferă de tulburare afectivă sezonieră, o formă de depresie care, într-un an normal, afectează aproximativ 5% din adulții din SUA, potrivit Asociației Americane de Psihiatrie ( APA).
În prezent, Europa luptă împotriva unui al doilea val de pandemie și există diferite niveluri de restricții, inclusiv lockdown. Oamenii sunt rugați să restricționeze călătoriile, să rămână acasă și să se întâlnească cu cât mai puțini oameni posibil.
În acest context, dr. Kluge a cerut ca autoritățile să ofere servicii specializate de îngrijire și sprijin pentru cei mai afectați și să promoveze servicii de îngrijire a sănătății mintale în comunitățile în care „provocările legate de sănătatea mintală rămân profund stigmatizate”.
„În acest sezon al dăruirii, protejarea propriei noastre sănătăți mintale și a bunăstării este unul dintre cele mai bune cadouri pe care le putem oferi”, a spus el.
Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, care vor fi foarte diferite în acest an, dr. Kluge a susținut că cel mai sigur lucru acum este ca oamenii să rămână acasă. „Familia mea, inclusiv eu și părinții mei în vârstă, am luat decizia dificilă de a petrece vacanțele separat și acasă. Mă consolez cu ideea că anul viitor putem spera să fim din nou împreună”, a continuat el.
Studiu despre efectele directe ale pandemiei de COVID-19: Românii, mai trişti, mai furioşi, mai anxioşi
Un procent de 42% dintre români au suferit tulburări psiho-emoţionale în perioada pandemiei, potrivit unui studiu al specialiştilor de la Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Universitatea Transilvania.
Acesta este primul studiu din România despre despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii fizice şi mintale a populaţiei, care arată că românii sunt mai trişti, mai furioşi, mult mai anxioşi şi au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei.
”Primul studiu din România despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii fizice şi mintale a populaţiei arată că românii sunt mai trişti, mai furioşi, mult mai anxioşi şi au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei SARS Cov 2. Specialiştii care au realizat acest studiu trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele preliminare ale studiului arată că pandemia de coronavirus a avut efecte semnificative asupra sănătăţii mintale a populaţiei din România: 42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a nervozităţii”, arată studiul.
Studiul preliminar a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 şi 50 de ani, datele fiind analizate şi interpretate de specialişti ai unui un consorţiu format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Universitatea Transilvania.
