OMS estimează că peste 13 milioane de decese anuale, în întreaga lume, sunt generate de cauze de mediu care pot fi evitate.
Mai mult, aproape întreaga populație globală (99%) respiră aer care depășește limitele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de calitate a aerului, fapt care amenință sănătatea.
Un număr record de peste 6.000 de orașe din 117 țări monitorizează acum calitatea aerului, dar oamenii care locuiesc în ele încă mai respiră niveluri nesănătoase de particule fine și dioxid de azot, cei din țările cu venituri mici și medii suferind cele mai mari expuneri, potrivit OMS.
Descoperirile au determinat OMS să sublinieze importanța reducerii consumului de combustibili fosili și de a lua alte măsuri concrete pentru a reduce nivelurile de poluare a aerului.
Lansată înainte de Ziua Mondială a Sănătății, care în acest an celebrează tema ”Planeta noastră, sănătatea noastră”, actualizarea din 2022 a bazei de date a Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea aerului introduce, pentru prima dată, măsurători la sol ale concentrațiilor medii anuale de dioxid de azot (NO2), un poluant urban comun. Baza de date include, de asemenea, măsurători ale particulelor cu diametre egale sau mai mici de 10 μm (PM10) sau 2,5 μm (PM2,5). Ambele grupuri de poluanți provin în principal din activitățile umane legate de arderea combustibililor fosili.
Noua bază de date privind calitatea aerului este cea mai extinsă de până acum în ceea ce privește acoperirea expunerii la poluarea aerului la sol. Încă 2.000 de orașe/așezări umane înregistrează acum date de monitorizare la sol pentru particule, PM10 și/sau PM2,5, față de ultima actualizare. Aceasta marchează o creștere de aproape șase ori a raportării de la lansarea bazei de date în 2011.
Între timp, baza de dovezi pentru daunele provocate de poluarea aerului asupra corpului uman a crescut rapid și indică daune semnificative cauzate chiar și de nivelurile scăzute ale multor poluanți ai aerului.
Particulele, în special PM2.5, sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni și să intre în fluxul sanguin, având un impact mare asupra apartului cardiovascular, cerebrovascular (accident vascular cerebral) și respirator. Există dovezi în curs de dezvoltare că particulele au un impact și asupra altor organe și provoacă și alte boli.
NO2 este asociat cu boli respiratorii, în special cu astm bronșic, ducând la simptome respiratorii (cum ar fi tuse, respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație), internări în spital și vizite la camerele de urgență
OMS și-a revizuit anul trecut Ghidurile privind calitatea aerului, făcându-le mai stricte într-un efort de a ajuta țările să evalueze mai bine calitatea aerului.
”Preocupările actuale legate de energie evidențiază importanța accelerării tranziției către sisteme energetice mai curate și mai sănătoase”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
”Prețurile ridicate ale combustibililor fosili, securitatea energetică și urgența de a aborda provocările duble ale sănătății: poluarea aerului și schimbările climatice, subliniază nevoia presantă de a merge mai repede către o lume care este mult mai puțin dependentă de combustibilii fosili”, a mai adăugat oficialul.
Recomandările OMS pentru autorități în vederea îmbunătățirii calității aerului
- Adoptarea sau revizuirea și implementarea standardelor naționale de calitate a aerului în conformitate cu cele mai recente Ghiduri OMS privind calitatea aerului
- Monitorizarea calității aerului și identificarea surselor de poluare a aerului
- Sprijinirea tranziției către utilizarea exclusivă a energiei menajere curate pentru gătit, încălzire și iluminat
- Construirea de sisteme de transport public sigure și accesibile și de rețele prietenoase pentru pietoni și biciclete
- Implementarea de standarde mai stricte privind emisiile și eficiența vehiculelor și impunerea inspecției și întreținerii obligatorii pentru vehicul
- Investiții în locuințe eficiente din punct de vedere energetic și în generarea de energie
- Îmbunătățirea gestionării deșeurilor din industrie și municipale
- Reducerea incinerării deșeurilor agricole, a incendiilor forestiere și a anumitor activități agrosilvice (de exemplu, producția de cărbune)
- Includerea poluării aerului în programele de studii pentru profesioniștii din domeniul sănătății și furnizarea de instrumente pentru implicarea sectorului sănătății.
Țările cu venituri mai mari înregistrează o poluare mai mică cu particule, dar majoritatea orașelor au probleme cu dioxidul de azot, spune OMS.
În cele 117 țări care monitorizează calitatea aerului, aerul din 17% din orașele din țările cu venituri mari se încadrează sub Ghidul OMS pentru calitatea aerului pentru PM2,5 sau PM 10. În țările cu venituri mici și medii, calitatea aerului în mai puțin de 1% din orașe respectă pragurile recomandate de OMS.
La nivel global, țările cu venituri mici și medii încă se confruntă cu o expunere mai mare la niveluri nesănătoase de PM în comparație cu media globală, dar modelele NO2 sunt diferite, arătând o diferență mai mică între țările cu venituri ridicate și mici și medii.
Aproximativ 4.000 de orașe/ așezări umane din 74 de țări colectează date despre NO2 la nivelul solului. Agregate, măsurătorile lor arată că doar 23% dintre oamenii din aceste locuri respiră concentrații medii anuale de NO2 care ating nivelurile din versiunea recent actualizată a Ghidurilor OMS pentru calitatea aerului.
„După supraviețuirea unei pandemii, este inacceptabil să avem încă 7 milioane de decese care pot fi prevenite și nenumărați ani de sănătate prevenibili pierduți din cauza poluării aerului. Aceasta este ceea ce spunem când ne uităm la muntele de date, dovezi și soluții disponibile despre poluarea aerului. Cu toate acestea, prea multe investiții sunt încă scufundate într-un mediu poluat, mai degrabă decât în aer curat și sănătos”, a spus dr. Maria Neira, directorul OMS, Departamentul pentru Mediu, Schimbări Climatice și Sănătate.
