OMS: Provocările sistemului de sănătate global în noul deceniu

În pragul noului deceniu, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat o listă a provocărilor mondiale în domeniul sănătății. Sunt chestiuni urgente în care liderii lumii nu investesc suficiente resurse și care pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și economia mondială.

“Trebuie să realizăm că sănătatea este o investiție în viitor. Țările lumii investesc masiv în protejarea oamenilor în fața atacurilor teroriste, dar nu și în fața atacurilor virusurilor, care pot fi mult mai letale și mult mai dăunătoare, economic și social. O pandemie ar putea îngenunchea țările și economiile. De aceea, securitatea sanitară nu mai poate fi doar a preocupare a miniștrilor Sănătății”, a transmis forul mondial.

Toate provocările identificate de experții Organizației Mondiale a Sănătății necesită un răspuns nu doar din partea sistemului sanitar. Se apropie anul 2030, deadline-ul pentru Pactul Dezvoltării Durabile, iar Organizația Națiunilor Unite consideră următorii zece ani drept deceniul acțiunii.

 

Iată care sunt prioritățile majore identificate de către Organizația Mondială a Sănătății:

 

Introducerea sistemului de sănătate în dezbaterile pentru climă

Criza climatică este o criză sanitară, iar poluarea ucide șapte milioane de oameni în fiecare an. Aceleași emisii care duc la încălzirea globală sunt responsabile de mai mult de un sfert din decesele cauzate de afecțiuni cardiace, pulmonare sau respiratorii.

În 2019, peste 80 de orașe din mai mult de 50 de țări au aplicat Ghidul OMS pentru calitatea aerului. Anul acesta, organizația lucrează la un set de politici guvernamentale, pentru a preveni sau reduce riscurile pe care poluarea le prezintă pentru sănătate.

Asigurarea îngrijirilor medicale în cazul conflictelor și al crizelor

Cele mai multe intervenții ale OMS în 2019 au avut loc în țări aflate în conflict. Anul a fost marcat de atacuri asupra infrastructurii sanitare și s-au înregistrat 978 de atacuri asupra unor unități sanitare din 11 țări, soldate cu 193 de victime. Iar milioane de oameni își părăsesc casele, din cauza conflictelor.

OMS are echipe medicale care contribuie la depistarea bolilor și a sistemelor de alertă, realizează campanii de vaccinare, distribuie medicamete și instruiesc lucrătorii din domeniul medical. Forul mondial atrage atenția că sănătatea este doar o parte a ecuației. Este nevoie de soluții politice pentru rezolvarea conflictelor, stoparea neglijării celor mai slabe sisteme de sănătate și protejarea personalului și unităților sanitare în fața atacurilor.

Un sistem de sănătate mai echitabil

Discrepanțe socio-economice în creștere duc și la discrepanțe în starea de sănătate a oamenilor. Nu există doar o diferență de 18 ani între speranța de viață din diferite țări, ci și o diferență majoră între orașele unei țări sau chiar și între cartiere. Iar înmulțirea cazurilor de boli netransmisibile, cum ar fi cancerul, diabetul sau infecțiile respiratorii cronice afectează în mod disproporționat țările cu venituri mici și medii și pot seca rapid veniturile căminelor sărace.

Una dintre cele mai bune modalități de a reduce inegalitățile este un sistem de asistență primară, care să răspundă celor mai multor nevoi sanitare ale unei persoane. OMS le propune țărilor să aloce 1% din PIB pentru asistența sanitară primară, pentru a le oferi cât mai multor oameni acces la servicii esențiale de calitate, aproape de case.

Extinderea accesului la medicamente

O tremie din populația lumii nu are acces la medicamente, vaccinuri sau diagnosticare. Accesul redus la produse sanitare de calitate amenință sănătatea și vieților, iar asta pune în pericol pacienții și pot duce la rezistența la medicamente.

OMS își propune să lupte cu produsele medicale falsificate sau substandard, prin creșterea capacității țărilor cu venituri mici de a asigura calitatea produselor medicale din lanțul de aprovizionare. De asemenea, se concentrează asupra îmbunătățirii accesului la diagnostricarea și tratamentul bolilor netransmisibile, inclusiv a diabetului.

Limitarea bolilor infecțioase

Bolile infectioase precum HIV, tuberculoza, hepatita virală, malaria, bolile tropicale și infecțiile cu transmitere sexuală vor ucide în 2020 patru milioane de oameni, cei mai mulți dintre ei săraci. În acealși timp, continuă să ucidă boli care pot fi prevenite prin vaccin – rujeola a luat 140.000 de vieți în 2019, cei mai mulți copii. Deși poliomelita a fost în pragul eradicării, în 2019 s-au înregistrat cele mai multe cazuri din ultimii cinci ani – 156.

OMS consideră urgentă mai multă voință politică pentru finanțarea serviciilor de sănătate esențiale, politici mai puternice de imunizare și mai multe eforturi pentru a combate efectele rezistenței la medicamente. De asemenea, este nevoie de investiții în cercetare și dezvoltare pentru noi diagnostice, tratamente și vaccinuri.

Pregatirea de epidemii

An de an, omenirea cheltuie mai mult pentru a răspunde epidemiilor, dezastrelor naturale și urgențelor de sănătate decât pentru prevenirea lor. Este inevitabilă o pandemie, foarte infecțioasă, de tip influenza, la care cei mai mulți dintre oameni nu sunt imuni. Nu se pune problema “dacă”, ci “când” va lovi. Și va lovi cu putere, punând în pericol milioane de vieți Iar pe măsură ce tânțarii se mută în noi arealuri, din cauza schimbărilor climatice, se răspândesc și boli precum febra dengă, malaria, Zika, chikungunya sau febra galbenă.

OMS le recomandă tuturor țărilor să fie pregătite și să aibă infrastructura necesară pentru a răspunde urgențelor de sănătate. Este necesară, de asemenea, și mai multă cooperare internațională.

Protejarea oamenilor de produsele periculoase

Lipsa hranei, mâncarea nesigură și dietele nesănătoase sunt responsabile de aproape o tremie din bolile din lume. Milioane de oameni continuă să fie afectați de lipsa alimentelor, în timp de alții consumă produse cu un conținut ridicat de zahăr, grăsimi saturate și trans sau sare. Obezitatea și bolile de nutriție sunt în creștere. Deși în scădere în câteva țări, în majoritatea consumul de tutun este în creștere și sunt dovezi că țigările electronice sunt periculoase pentru sănătate.

OMS lucrează la poltici publice pentru a redesena sistemele alimenatare și a furniza diete sănătoare. Și, desi industria alimentară și-a luat anagajamentul de a elimina grăsimile trans până în 2023, este nevoie de mai multe eforturi. În cee ace privește tutunul, OMS lucrează cu mai multe țări pentru a construe politici de control sustenabile.

Investiții în cei care apără sănătatea

Subfinanțarea cronică în educația și munca lucrătorilor din sănătate, alături de eșecul de a asigura salarii decente, a dus la o criză a personalului medical în întreaga lume. Va fi nevoie de 18 milioane de noi lucrători în sănătate până în 2030, în special în țările cu venituri mici și medii, inclusiv nouă milioane de asistenți medicali și moașe.

2020 este anul Asistenților Medicali și a Moașei, iar OMS încurajează țările să aloce salarii decente cadrelor din sistemul sanitar.

Siguranța adolescenților

Mai mult de un million de adolescenți cu vârste între 10 și 19 ani mor în fiecare an. Principalele cauze sunt accidentele auto, HIV, sinuciderile, infecțiile respiratorii și violența. Consumul de alcool, tutun și droguri, sexul neprotejat și expunerea la abuzuri cresc riscurile de deces.

Pentru  2020, OMS a elaborat un program menit să promoveze sănătatea mintală a adolescenților, precum și prevenirea consumului de substanțe periculoase și a comportamentelor violente.

Câștigarea încrederii publicului

Încrederea ajută pacienții să urmeze recomandările medicilor, fie că este vorba despre vaccinuri, medicamentație sau folosirea de prezervative. Sănătatea publică este comporomisă de diseminarea informațiilor false în social media, precum și de o erodare a încrederii în instituțiile publice. Iar mișcarea antivaccinistă a fost un factor semnificativ în răspândirea bolilor preventibile.

OMS lucrează pentru ca tot mai mulți oameni să aibă acces la îngrijiri de bază de la oameni pe care îi cunosc și în care au încredere, în propriile comunități. Folosește platformele de social media pentru a se asigura că oamenii primesc informație de încredere despre vaccinuri sau alte probleme de sănătate. Este vitală însă construirea unei minime culturi generale sanitare, iar profesioniștii trebuie să asculte mai mult comunitatea pe care o deservesc. OMS recomandă și investiții în sistemele de date din sănătatea publică.

Valorificarea noilor tehnologii

Noile tehnologii revoluționează capacitatea noastră de a preveni, a diagnostica și a trata multe boli. Editarea genomului, biologia sintetică și tehnologiile digitale precum inteligența artificială pot rezolva multe probleme, dar ridică și noi provocări, pentru monitorizarea și legiferarea lor. Fără o înțelegere profundă a implicațiilor sociale și etice, aceste noi tehnologii, care includ și capacitatea de a crea noi organisme, le-ar putea face rău oamenilor pe care ar trebui să îi ajute.

OMS lucrează pentru a juta țările lumii să planifice, să adopte și să folosească uneltele de ultimă generație, care aduc soluții la problemele de sănătate.

Protejarea celor care ne protejează

Rezistența la antimicrobiene amenință să trimită medicina modernă cu decenii în urmă, în era de dinainte de antibiotic, când și o operație de rutină era periculoasă. Creșterea incidenței AMR vine dintr-o multitudine de factori, inclusiv din nereglementarea prescrierii antibioticelor, a lipsei accesului la medicamente de calitate, a lipsei de apă curată și igienă și a controlului și prevenirii infecțiilor.

OMS lucrează cu echipe multidisciplinare internaționale pentru a reduce amenințarea rezistenței la antimicrobieni și a dezvolta noi antibiotice.

Curățenia unităților sanitare

Una din patru unități sanitare la nivel mondial nu are acces la apă și canalizare, iar acest lucru crește riscul infecțiilor atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. Miliarde de oameni din lume nu au apă curată de băut și nici produse de igienă, iar acesta este un vector important al îmbolnăvirilor.

OMS lucrează cu 35 de țări cu venituri mici și medii pentru a îmbunătăți accesul la apă în unitățile sanitare. Până în 2030 toate unitățile sanitare din lume ar trebui să aibă servicii de spălat elementare.

Pentru a răspunde acestor provocări este nevoie de reducerea clivajelor dintre sistemele și infrastructura de sănătate, precum și asigurarea sprijinului pentru țările cele mai vulnerabile. Investițiile salvează vieți acum și vor economisi bani mai târziu. “Nu ne putem permite să plătim prețul inacțiunii. Guvernele, comunitățile și agențiile internaționale trebuie să lucreze împreună pentru a atinge aceste țeluri. Nu există scurtături către o lume mai sănătoasă”, transmite OMS.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.