Un mare factor de risc la adresa sănătății publice din Europa – și din România – este nutriția inadecvată, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) promovează o serie de programe în acest sens. Managerul pentru programe de nutriție, activitate fizică și obezitate al Biroului Regional OMS Europa, dr. Joao Breda, amintește că România este una dintre țările care se află la vâful clasmentelor europene pentru riscul de boli cardiovasculare și diabet. Zeci de mii de vieți însă pot fi salvate anual prin politici de sănătate publică și măsuri legislative coerente, este de părere oficialul european.
La invitația senatorului USR dr. Adrian Wiener, dr. Joao Breda a venit în Comisia de sănătate din Senatul României să susțină proiectele de lege care pot reglementa probleme legate de consumul de zahăr și acizi grași. În prezentarea sa, Joao Breda s-a referit la măsurile care trebuie luate la nivel legislativ în domeniul sănătății publice, privind reducerea factorilor de risc pentru diabet și afecțiunile cardiovasculare, precum și de reducere a obezității infantile.
Priorități OMS
„Una dintre prioritățile zero ale OMS în noul draft de proiect pe următorii cinci ani este interzicerea aditivării alimentelor cu acizi grași, în toată lumea. Este unul dintre primele mele proiecte depuse, dar care este blocat de aproape un an de zile, din păcate, prin sertarele Camerei Deputaților. Prin aplicarea aceste legi, impactul ar duce la o scădere cu minimum 5% a mortalității cardiovasculare în România, ceea ce înseamnă între 3.500 și 5.000 de oameni anual. Acest macronutrient s-a dovedit a fi cel mai toxic pentru sănătatea vasculară crescând riscul de infarct cu până la 35%”, a declarat Adrian Wiener.
„Un alt proiect despre care a vorbit dr. Joao Breda și pe care OMS îl susține peste tot în lume se referă la politicile în vederea reducerii aportului de zaharuri libere din alimente, instrumentul fiscal propus de OMS fiind accizarea zahărului din băuturile răcoritoare, pentru că vehiculul cel mai des de aport la zahăr, mai ales în zona pediatrică, ține de băuturile răcoritoare. România are cel mai mare consum de zahăr din Europa și cel mai mare consum de băuturi răcoritoare din regiune, peste dublul mediei. România are cea mai mare incidență a diabetului zaharat din Europa, care a devenit o problemă de securitate națională: 11, 6% din persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani sunt diabetice și acest lucru contribuie în mare parte la speranța de viață cu șase ani mai mică a românilor comparativ cu media europeană”, a arătat medicul arădean.
Legea e în așteptare
Proiectul de lege privind reglementarea comercializării băuturilor carbogazoase este pe ordinea de zi a Senatului și ar putea intra săptămâna viitoare în plen, a declarat Adrian Wiener.
„Are raport favorabil de la comisia de sănătate, dar are raport de respingere de la comisia de buget-finanțe. De fapt, s-au abținut senatorii de acolo, fiind speriați de intervenția industriei, care a fost agresivă, și fiind speriați că s-ar pierde locuri de muncă. Dar acest lucru nu este adevărat, pentru că nu s-a întâmplat în niciuna din țările unde s-a implementat o lege similară, cum ar fi Marea Britanie, Franța, Portugalia, Ungaria, Finlanda. Sigur, sunt costuri suplimentare pentru producători să refomuleze produsele astfel încât să vină pe un nivel de fiscalitate inferioară, pentru că nimeni nu vrea să rămână la acciza maximă. Ăsta este și scopul legii, scăderea cantității adăugate de zaharuri, nu neapărat colectarea unor sume în plus la buget, ci stimularea producătorilor de a veni în zona de accizare inferioară sau fără accize. Sper să se întoarcă în plen și să reușesc să explic că nici nu se pune problema pierderii de locuri de muncă în industrie”, a precizat Adrian Wiener.
