Pacienți, specialiști și autorități, la masa dezbaterii privind colectarea de plasmă

Pacienți, medici, specialiști, reprezentanți ai industriei farmaceutice și autorități  au stat astăzi la masa dezbaterii privind colectarea și procesarea de plasmă umană în România, pentru fabricarea de medicamente. Cei prezenți, inclusiv ministrul Sănătății Sorina Pintea, au semnat o declarație comună privind importanța și urgența acestor demersuri. Evenimentul a fost organizat de Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID) și face parte din campania „Pacient, caut donator! De plasmă!”

 

Sorina Pintea a anunțat că România ar putea avea o bancă de sânge, plasmă și celule stem, printr-un parteneriat public-privat

 

„Știți că s-a discutat foarte mult despre promovarea unui proiect în parteneriat public-privat pentru construirea și operarea unei bănci naționale de sânge, plasmă și celule stem. Acest proiect de HG pentru aprobarea studiului de fundamentare pentru construire și intrarea în parteneriat public-privat este finalizat. Și am speranța că acest proiect va fi spus aprobării guvernului în următoarea ședință. El este promovat de către Comisia Națională de Prognoză, dar vine în continuarea și completarea actelor normative pe care Ministerul Sănătății le-a elaborat. (…)Acest proiect de 854 de milioane de lei, pentru construcția unei bănci de plasma și sânge, este deja foarte aproape de a fi o certitudine”, a spus ministrul Sănătății în cadrul dezbaterii.

„Din ce știm și ce s-a discutat, vom fi project managerii acestui proiect. Compania Unifarm va fi implicată în el, va supraveghea și se va implica activ, va contribui ca parte active din partea statului român în acest proiect. Și sperăm să îl și realizăm”, a declarat și Adrian Ionel, directorul general Unifarm.

Potrivit lui Florin Hozoc, CEO al unei companii farmaceutice, parteneriatul public-privat prezintă o serie de avantaje în ceea ce privește asigurarea imunoglobulinei pentru pacienții din România

„Din primul an, chiar dacă încă nu s-au constuit și nu s-au autorizat centre de colectare de plasma, partenerul privat are obligația să asigure aprovizionarea continuă cu medicamente derivate din plasmă, la prețuri stabile, pe care le ofertează în licitație și care trebuie să rămână aceleași timp de 25 de ani. Asta oferă statului roman predictibilitate, stabilitate”, a declarat Florin Hozoc.

Pe lângă finanțarea, construcția, autorizarea și operarea infrastructurii de colectare, testare, depozitare și procesare a plasmei pentru producția de medicamente. parteneriatul public-privat va putea asigura și finanțarea necesară pentru  îmbunătățirea infrastructurii de colectare, testare, procesare, stocare și distribuție a sângelui, a mai spus Hozoc.

„Fără ca partenerul privat să poată vinde sângele, pentru că am auzit această poveste. Este iegal! Sângele nu poate fi distribuit decât în sistem non-profit, așa cum și centrele de transfuzii distribuie în sistem non-profit”, a ținut să precizeze acesta.

Banca ar prezenta avantaje și în ceea ce privește colectarea de celule stem.

„Suntem actori inclusiv în această piață a colectării de celule stem pentru bănci private. Dar eu cred că soluția este banca publică de celule stem, unde orice pacient să-și poată găsi celule stem compatibile și să le primească pentru transplant de celule stem. Când colectezi foarte multe celule stem și le ai într-o bancă publică și ai multe celule stem, e foarte simplu să găsești celule compatibile”, a subliniat Florin Hozoc.

 

Pacienții români au nevoie de plasmă!

 

În România sunt peste 8.000 de pacienți dignosticați cu afecțiuni rare, care necesită tratament cu medicamente derivate din plasmă umană. Organizația Mondială a Sănătății apreciază că mai există  încă cel puțin 7.000 de persoane care suferă de boli rare, dar care încă nu sunt diagnosticate.

Deși există recomandări clare ale Comisiei Europene și ale Organizației Mondiale a Sănătății privind asigurarea terapiilor cu medicamente derivate din plasmă umană, România este una dintre puținele țări europene care în prezent nu are propria capacitate de colectare și de fracționare a plasmei pentru producerea imunoglobulinei, În momentul de față, însă,  pacienții români sunt dependenți de import.

„În anul 2025 (n.r. la nivel mondial) se estimează un deficit în ceea ce privește imunoglobulina de aproximativ 40%. Pacienții își doresc acces la tratament, dar principala problemă a lipsei de acces la tratament este lipsa de materie primă, adică de plasmă. Și fără să recoltăm plasmă nu vom avea niciodată acces suficient la imunoglobulină și la tratament. Avem nevoie de o rezolvare rapidă să găsim soluţii cât mai rapid pentru a se colecta plasma în România, întrucât acest fapt este vital pentru pacienții noști. În lipsa unui tratament constant, corect și, bineînțeles, sigur, pacienții noștri mor”, a transmis Otilia Stanga, președintele Asociației Pacienților cu Imunodeficiențe Primare.

 

Importanța problemei, recunoscută de autorități

 

„Suntem conștienți de urgența rezolvării acestei probleme. (..) Cred că trebuie să facem toate acele demersuri și noi, la rândul nostru, în calitate de reglementatori, pentru a ne pregăti pentru această situație și pentru a rezolva astfel de probleme”, a spus dr. Laszlo Attila, președintele Comisiei de Sănătate Publică, din Senat.

Centrele de colectare şi procesare a plasmei umane reprezintă soluţia pe termen lung, a declarat și  consilierul de stat în cadrulAdministraţiei Prezidenţiale Diana Păun.

„Ne amintim cu toţii de criza imunoglobulinei pentru care s-au găsit soluţii pe termen scurt. Din nefericire, sistemul de sănătate românesc este dominat adesea de crize, iar soluţiile cu impact pe termen scurt nu fac decât să tergiverseze problemele. (…) Centrele de colectare şi procesare a plasmei umane reprezintă soluţia pe termen lung”, a precizat aceasta.

Diana Păun a subliniat și importanța rolului asociațiilor de pacienți.

„Profit de ocazie pentru a reitera susținerea președintelui României pentru toți actorii societății civile care apără interesele pacienților cu diverse afecțiuni și depun tot efortul pentru asigurarea calității veții acestora. Drepturile pacienților sunt mai bine reprezentate atunci cand asociațiile de pacienți sunt parte  din rețelele europene și mondiale de profil, iar Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare este un bun exemplu în acest sens, fiind din 2012 recunoscută ca membru cu drepturi depline în Organizația Internațională a Pacienților cu Imunodeficiențe. Avem în România nenumărate exemple de propuneri de politici publici și strategii elaborate de asociațiile de pacienți care ar putea fi asumate de autotiăți”, a precizat Diana Păun.

„Salut intenția de a pune pe agenda publică acest subiect. E vorba despre o resursă. Sângele este o resursă. Și faptul că Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare pune pe tapet acest subiect este un lucru foarte important. Împreună – pacienți și specialiști – va trebui să ajungem la o formulă, astfel încât pacienții să aibă de fapt acces la produsele de care au nevoie”, a subluniat conf. dr. Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.