Cercetarea autohtonă va fi conectată la platforme globale de inovație și cercetare, un aport în acest sens fiind lansarea, astăzi, a Hub-ului de Inovație în Sănătate – o premieră pentru România – de către Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF(constituită din șase Universități de Medicină și Farmacie din România) și Local American Working Group.
Demersul își propune să devină un element central în cadrul unui sistem de sănătate modern, în concordanță cu prioritățile strategice din cadrul Strategiei Naționale în Sănătate 2023-
2030 – „Pentru sănătate, împreună”.
În cadrul evenimentului transmis live de Sănătatea TV și RoHealthReview, desfășurat în Sala “Nicolae Bălcescu” din Palatul Parlamentului, inițiatorii au semnat un protocol de colaborare.
„Prin implementarea acestui proiect de țară, România și cercetătorii români se conectează la
platforme globale de inovație și cercetare, unul dintre obiectivele Hubului de Inovație în
Sănătate fiind facilitarea accesului și schimbului de bune practici în domeniul inovației în
sănătate, într-o manieră accelerată, cu structuri similare la nivel internațional.
Direcțiile strategice asumate de Hubul de Inovație în Sănătate pentru a doua parte a anului
2023 sunt: studiile clinice, educație și promovarea sănătății în afecțiuni cronice prioritare, dar și
digitalizare în sănătate. Primul proiect ce urmează să fie derulat în cadrul Hubului de Inovație
în Sănătate se referă la domeniul studiilor clinice și are în vedere realizarea unui plan de acțiuni
concrete care să fie demarate cât mai curând, cu indicatori de performanță măsurabili, care să
contribuie la realizarea unui model competitiv în această arie extrem de importantă pentru
inovație, cu impact socio-economic major pentru pacienții români, medici, mediul universitar și
academic și pentru sistemul de sănătate, pentru prima dată în țara noastră” – transmit inițiatorii.
Primul proiect ce urmează să fie derulat în cadrul inițiativei se referă la domeniul studiilor clinice și vizează realizarea unui plan de acțiuni concrete, cu indicatori de performanță măsurabili și impact socio-economic major pentru pacienții români, medici, mediul universitar și academic.
Un alt obiectiv al acestui demers constă în faptul că cercetătorii români vor fi conectați la platforme globale de profil, unul dintre obiectivele Hubului de Inovație în Sănătate fiind facilitarea accesului și schimbului de bune practici în domeniul cercetării medicale, într-o manieră accelerată, cu structuri similare la nivel internațional.
Ministerul Sănătății, partenerul instituțional al Hub-ului de inovație în Sănătate
,,Azi am finalizat această primă etapă, prin semnarea Protocolului de Colaborare. Lansarea Hubului de Inovație în Sănătate reprezintă un pas esențial într-un proiect de țară prin care ne dorim să aducem inovația globală în România. Ministerul Sănătății susține cu tărie acest proiect cu impact pozitiv major asupra întregii societăți”, a declarat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.
,,Este fără precedent în România să punem laolaltă toate universitățile de medicină și farmacie și industria și Ministerul Sănătății ca partener instituțional”, a menționat el.
„Accesul la inovație în România a fost limitat sau întârziat mulți ani și cred că avem un element de catalizare a eforturilor și de scurtare a multora dintre termene și cred că un element extraordinar, acest hub, dacă ar avea ulterior și șansa pe care o generează legislația în vigoare să creăm și o rețea de spitale universitare, cred că putem să întregim această zonă de cercetare și de dezvoltare în sănătate” – a completat ministrul.
“Prin lansarea Hubului de Inovație în Sănătate și derularea de proiecte concrete în cadrul acestuia, contribuim decisiv la modernizarea sistemului de sănătate din România. Avem, astfel, ambiția de a crea o platformă unică care să încurajeze tinerii cercetători și antreprenori din România pentru a iniția și derula proiecte complexe, interdisciplinare, care să transforme practica medicală curentă. Prin semnarea Protocolului de Colaborare punem azi bazele unui platforme naționale menite să contribuie la dezvoltarea capacității României de a genera inovație prin cercetători români de top, ancorați în descoperirile științifice ale momentului, prin intermediul unui parteneriat public-privat unic în România”, a declarat prof. univ. dr. Octavian Crețu, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara și Președintele în exercițiu al Alianței Universitare G6-UMF.
Ce generează acest hub și cum se pot măsura în beneficiul pacientului român
Asociația Local American Working Group1 (LAWG) este un promotor al inovației în sănătate din România și susține dezvoltarea politicilor publice în sprijinul unui sistem de sănătate eficient, centrat pe pacient.
“Parteneriatul dintre Alianța Universitară G6-UMF, Ministerul Sănătății și Local American Working Group pentru crearea Hubului de Inovație în Sănătate reprezintă un element central în implementarea viziunii României cu privire la inovație în domeniul sănătății. Prin intermediul acestei inițiative avem posibilitatea de a aduce împreună unele dintre cele mai bune minți românești care să lucreze pentru a transforma sistemul de sănătate din România pentru generațiile prezente și viitoare prin proiecte pragmatice, ancorate în Strategia Națională în domeniul sănătății, în trei domenii prioritare: studii clinice, prevenție și promovarea sănătății, digitalizare. Prin lansarea de azi a Hubului de Inovație în Sănătate marcăm un moment deosebit de important care aduce mai aproape inovația medicală de pacienții români, pentru un sistem de sănătate la standarde europene”, a declarat Radu Rășinar, Președintele Local American Working Group.
„Este un moment important, o premieră, un parteneriat modern în care se aliniază strategia de sănătate din România, strategia pe care autoritățile o elaborează cu un hub de inovație care are capacitatea să cerceteze, să dezvolte, să se uite în profunzimea unor elemente esențiale.
Și să inoveze, iar sursa inovației vine din mai multe direcții, poate să fie învățată de la cei care produc bestpractice-uri în lume. Trăim într-o lume care e superconectată, ar fi împăcat să te apuci acum, ar fi o pierdere de vreme, o lipsă de eficiență, să te apuci să inventezi, să reinventezi roata. Și atunci legătura pe care hub-ul îl are internațional cu alte universități, structuri asemănătoare, permite un avans rapid, adaptat realităților din România în așa fel încât pacienții să aibă un acces la un standard internațional european acceptat și să nu trebuiască să se mai ducă pentru o asistență sanitară eficientă altundeva.
A doua direcție, cercetătorii români: reușești să-i aduci la aceeași masă, să folosești oameni deștepți. Dacă lucrăm împreună, alegem topicile importante. Cercetătorii români pot face diferența. Nu înseamnă că vor domina sănătatea mondială, dar vor avea câteva direcții, nișe, în care putem face diferența și apoi le exportăm, la rândul nostru, în alte părți. Și cred că asta e o dimensiune esențială a ceea ce acest hub vrea să facă iar forța o să-i vină din faptul că poate să se centreze pe planul mediu și lung din sănătatea noastră și să fie relevant prin proiectele pe care le facem.
Eficiența hub-ului se măsoară prin eficiența proiectelor. El nu există în afara unor proiecte bine definite. Unele dintre proiecte vor avea o durată scurtă de câteva luni, poate trei, poate șase luni. Și atunci deja putem să spunem că implementare a început cu efecte diverse.
De exemplu, acel studiu de acel proiect legat de studiile clinice ar putea, după estimarea mea, să fie finalizat în următoarele șase luni de zile și să genereze un model competitiv pentru România în tot ansamblul mondial, pentru că noi nu trăim în izolare. Asta înseamnă acces pentru pacienți la ultimele progrese de tehnologie, de diagnostic, de ipoteze medicale care să ajute pacienții fără o alternativă terapeutică.
Alte proiecte, ca cel discutat, de exemplu despre educația în bolile cronice. Sunt câteva boli cronice care vor genera 80% din decese în 2040; dacă educația începe acuma pe cei patru factori de risc care sunt critici – fumat, sedentarism, alimentație nesănătoasă, stres – dai șansa noilor generații să crească normal, mai sănătos, să-și crească speranța de viață, calitatea vieții ș.a.m.d.
Acest proiect, chiar dacă el va fina fi finalizat cu un curriculum generat de cele șase facultăți de medicină, cele mai importante din România, va începe o perioadă de implementare care poate să dureze zece ani și de aceea diferența între eficiența, durata de viață și impactul proiectelor” – a adăugat reprezentantul LAWG – structură care reunește companiile farmaceutice lidere la nivel mondial în domeniul cercetării și biotehnologiei și își dedică activitatea dezvoltării medicamentelor inovative.
Membrii Local American Working Group sunt: Abbvie, Amgen, AstraZeneca, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, Eli Lilly, Janssen Pharmaceutical Companies of Johnson & Johnson, Merck Sharpe &Dome (MSD), Novartis, Pfizer, Roche, Sanofi și UCB.
“Lansarea, astăzi, a Hubului de Inovație în Sănătate, împreună cu G6-UMF și Ministerul Sănătății, arată puterea parteneriatelor în crearea unor rezultate mai bune pentru pacienții români. Mai mult, așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu parteneri din sectorul privat și organizații neguvernamentale, universități internaționale care pun accent pe cercetare, precum și în cadrul unor proiecte similare la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi <Spațiul european al datelor privind sănătatea> sau inițiativa europeană <1+ milioane de genomuri>, care au potențialul de a îmbunătăți prevenţia bolilor, a permite tratamente mai personalizate și a sprijini cercetarea inovatoare”, a afirmat Frank Loeffler, Vicepreședinte Local American Working Group.
Proiect lansat în cursul verii, o analiză a situației curente în domeniul studiilor clinice care să genereze direcții de dezvoltare strategică
„Lansarea Hubului de Inovație în Sănătate și folosul pe care acesta îl are în domeniul studiilor clinice, prin intermediul proiectelor pe care își propune să le deruleze, este mai mult decât îmbucurătoare, pentru că doar prin intermediul unor parteneriate puternice, solide și cu viziune pe termen lung putem dezvolta cu adevărat această arie de interes major.
Un prim astfel de proiect va fi lansat în luna iulie 2023, urmărind să realizeze o analiză a situației curente în domeniul studiilor clinice, dar și să genereze direcții de dezvoltare strategică viitoare prin asumarea unor indicatori de performanță și de impact măsurabili în cadrul unui plan de acțiune la nivel național cu ținte anuale și multianuale, pornind de la măsurarea statusului în 2023.
Obiectivele Hubului de Inovație în domeniul studiilor clinice sunt aliniate cu obiectivele instituției pe care o coordonez, iar acest proiect de primă generație reprezintă primul pas în îndeplinirea acestora, în beneficiul pacienților și al întregului sistem de sănătate”, a afirmat și Dr. Farm Răzvan Prisada, Președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Mediul academic, motor al inovației în cercetare din România
„România și sistemul de sănătate sunt în fața a multiple oportunități și depinde de noi să le fructificăm la maximum în beneficiul pacienților; prin crearea Hubului de Inovație în Sănătate din România, venim în întâmpinarea acestor oportunități, fiind în același timp cu privirea și spre viitor pentru crearea unora noi.
Ne propunem ca împreună cu partenerii noștri, Ministerul Sănătății și LAWG, să stimulăm dezvoltarea de soluții inovative pragmatice pentru prioritățile strategice din sănătate în domeniul studiilor clinice, al prevenției și al digitalizării, împreună cu cercetători de top din mediul universitar medical românesc, prin intermediul proiectelor pe care le vom lansa în perioada imediat următoare”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București.
“Prin lansarea Hubului de Inovație în Sănătate și derularea de proiecte concrete în cadrul acestuia, contribuim decisiv la modernizarea sistemului de sănătate din România. Avem, astfel, ambiția de a crea o platformă unică care să încurajeze tinerii cercetători și antreprenori din România pentru a iniția și derula proiecte complexe, interdisciplinare, care să transforme practica medicală curentă. Prin semnarea Protocolului de Colaborare punem azi bazele unui platforme naționale menite să contribuie la dezvoltarea capacității României de a genera inovație prin cercetători români de top, ancorați în descoperirile științifice ale momentului, prin intermediul unui parteneriat public-privat unic în România”, a subliniat prof. univ. dr. Octavian Crețu, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara și Președintele în exercițiu al Alianței Universitare G6-UMF.
„Direcțiile Hubului de Inovație în Sănătate vor fi în concordanță cu prioritățile Strategiei Naționale în Sănătate 2023-2030. Prin intermediul acestei inițiative, împreună cu colegii din G6-UMF și partenerii din LAWG și Ministerul Sănătății, ne propunem să dezvoltăm capacitatea de cercetare și inovare pentru întreg sectorul de sănătate din România, cu rezultate concrete ce pot fi integrate în furnizarea serviciilor medicale, în beneficiul pacienților români. Mediul academic demonstrează astfel, încă o dată, că este un motor al inovației în cercetare din România”, a afirmat prof. univ. dr. Dan Ionut Gheonea, Rectorul Universității de Medicină și Famacie din Craiova.
„Hubul de Inovație în Sănătate în România a fost gândit ca un forum colaborativ care să faciliteze accesul și schimbul de bune practici în domeniul inovației în sănătate. Fiecare dintre noi, la nivelul Universității pe care o conduce, dezvoltă și implementează proiecte inovative, cu rezultate concrete în beneficiul pacienților și al comunității academice.
Avem același obiectiv în cadrul Hubului de Inovație în Sănătate, împreună cu partenerii noștri: dezvoltarea și implementarea de proiecte prin care vom avea o contribuție directă la dezvoltarea capacității de cercetare, dezvoltare, inovare pentru sectorul de sănătate din România, iar azi a fost făcut primul pas în îndeplinirea acestui scop”, a declarat prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
„Universitățile de Medicină și Farmacie sunt un pilon esențial al inovației în domeniul sănătății, atât la nivel național, cât și la nivelul regiunii din care fiecare dintre noi face parte. Prin Hubul de Inovație, care ia ființă azi, și prin proiectele dedicate din sfera studiilor clinice, a prevenției și promovării sănătății, precum și a digitalizării, suntem cu un pas mai aproape de modernizarea sistemului de sănătate prin transformarea practicii medicale în beneficiul pacienților români. Împreună cu partenerii instituționali și din mediul privat ne propunem să venim cu acțiuni concrete care să transforme cercetarea științifică și practica clinică din România”, a transmis prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Gr.T.Popa” Iași.
„Inovația în sănătate este o prioritate la nivel european și național, iar Universitățile de Medicină și Farmacie sunt în prima linie în această privință. Experiența acumulată și rezultatele obținute de fiecare dintre noi în implementarea de proiecte de inovație sunt garanția că parteneriatul dintre Ministerul Sănătății, Alianța G6-UMF și LAWG va avea un impact pozitiv major asupra practicii clinice și de cercetare din România. Hubul de Inovație în Sănătate este cu adevărat un proiect național, iar semnarea Protocolului de Colaborare este piatra de temelie în această direcție”, a completat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” Târgu Mureș.
