Noul coronavirus SARS-CoV-2, detectat în orașul Wuhan, din China, anul trecut și prezent acum pe toată planeta, este produsul evoluției naturale, potrivit unui studiu publicat astăzi în Nature Medicine și citat de Medical Xpress.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Scripps Research, Universitatea Tulane, Universitatea Sydney, Universitatea Edinburgh și Universitatea Columbia.
Analiza datelor obținute în urma secvenționării genomului SARS-CoV-2 și virusurilor înrudite nu a permis identificarea niciunei dovezi că virusul a fost fabricat în laborator sau modificat în vreun fel în mod artificial.
”Comparând datele disponibile din secvențierea genomului pentru tulpinile cunoscute de coronavirus, putem spune cu fermitate că SARS-CoV-2 își are originea în procese naturale”, a declarat prof. dr. Kristian Andersen, specialist în imunologie și microbiologie la Scripps Research.
Analiza peplosului a arătat că virusul este atât de eficient în a se atașa de un receptor de la nivelul celulelor umane implicat în controlul tensiunii arteriale încât nu poate fi decât rezultatul selecției naturale și nu al intervențiilor genetice externe.
Concluziile sunt sprijinite și de datele privind structura moleculară de ansamblu a SARS-CoV-2. Mai exact, oamenii de știință afirmă că, dacă cineva ar vrea să dezvolte un nou coronavirus ca agent patogen, ar fi plecat de la un virus despre care se știa că provoacă boli. Însă SARS-CoV-2 diferă substanțial de aceste coronavirusuri și seamănă cu cel al virusurilor prezente la lilieci și pangolini.
Origini posibile ale virusului
Pe baza analizei făcute, Andersen și colaboratorii săi au conchis că originile cele mai probabile ale SARS-CoV-2 se află într-unul din două scenarii.
În primul, virusul a evoluat prin selecție naturală într-o gazdă animală, după care a ajuns la oameni. Astfel au apărut focare de coronavirus în trecut – oamenii au contractat virusul în urma expunerii directe la zibete (SARS) și cămile (MERS).
Cercetătorii au identificat liliecii ca cel mai probabil rezervor de SARS-CoV-2, pentru că este foarte asemănător cu tipul de coronavirus prezent la aceste animale. Însă nu au fost documentate cazuri de transmitere directă liliac-om, ceea ce sugerează că a existat o gazdă intermediară.
Un al doilea scenariu este că o versiune nepatogenă a virusului a trecut de la animal la om, după care a evoluat până la nivelul actual în populația umană. De exemplu, unele coronavirusuri din pangolini au o structură similară celei a SARS-CoV-2.
Unul dintre coautorii studiului, Andrew Rambaut, a avertizat că este dificil, dacă nu imposibil, de stabilit în prezent care dintre cele două scenarii este mai probabil.
