O analiză a Consiliului Concurenței arată că piața serviciilor de îngrijiri medicale sau paliative la domiciliu este slab dezvoltată în țara noastră. Serviciile de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu răspund dorinței pacienților de a fi îngrijiți în mediul familial. Astfel, ele degrevează spitalele de cazurile ce pot fi tratate la domiciliu, reducând semnificativ costurile asociate serviciilor medicale.
Mai puțin de 10% din pacienții eligibili
În acest moment, procentajul celor care beneficiază de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu este foarte mic. Comparând nevoia estimată de îngrijiri paliative la nivel de țară cu numărul total de pacienți (oncologici și non-oncologici) asistați în serviciile menționate, există o acoperire generală de 7,9%.
„Există un potențial ridicat de dezvoltare al acestei piețe, având în vedere că serviciile de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu sunt indispensabile pentru pacienți și, ca urmare, structura și mărimea pieței se pot modifica de la un an la altul, în funcție de finanțarea din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate și de intrările capitalului privat în acest sector”, explică Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Furnizori privați și un singur spital
În prezent, îngrijirile paliative la domiciliu sunt acordate aproape exclusiv de furnizori privați, arată analiza Consiliului Concurenței. Majoritatea actorilor sunt furnizori de tip SRL sau SA, care oferă servicii cu plată sau coplată și asociații și fundații care oferă servicii gratuite în regim de caritate.
Există un singur spital în România (Spitalul Județean Slobozia) care a înființat un serviciu propriu de îngrijiri la domiciliu, deși legislația ar permite dezvoltarea de astfel de servicii pentru bolnavii externați în majoritatea spitalelor din țară.
În același timp, serviciile în regim de plată/coplată sunt mai numeroase decât cele gratuite, arată analiza Consiliului Concurenței. De exemplu, în municipiul București, la începutul anului 2018, activau 43 de furnizori de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu (39 cu profit, 4 non-profit, raport 10 la 1) în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București. În județul Brașov, raportul a fost de 4 la 1 în favoarea furnizorilor de servicii medicale la domiciliu în regim de plată/coplată.
Nu există motivație de a intra pe piață
Chiar și așa, numărul furnizorilor privați de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu în contract cu casele de asigurări de sănătate (CAS) este foarte mic. Motivul ține de sumele insuficiente alocate pentru aceste servicii la nivel județean. Prin urmare, nu există motivație pentru un furnizor privat de a intra pe aceste piețe.
Tariful maximal pe zi de îngrijiri paliative la domiciliu, decontat de CAS, este de 105 lei. Pentru serviciile de îngrijire medicală la domiciliu, tariful maximal pe o zi, decontat de CAS, este și mai mic, fiind cuprins între 55 lei și 75 lei. Acesta variază în funcție de tipul de afecțiune și de mediu, urban sau rural. În aceste tarife sunt incluse costurile materialelor necesare pentru realizarea serviciului de îngrijire, precum și costurile de transport ale personalului calificat la adresa unde se acordă serviciile de îngrijire.
Costul real zi/pacient în îngrijiri medicale la domiciliu depinde de cheltuieli privind deplasarea la domiciliul pacientului, numărul de deplasări la domiciliul pacientului, numărul de persoane specializate care se deplasează la domiciliul pacientului, problemele medicale ale pacientului, cantitatea și felul materialelor sanitare.
Astfel, tariful maximal pe zi de îngrijire, raportat la nevoi și dimensiunea actuală a pieței, este de cele mai multe ori neacoperitor. În plus, metodologia de calcul a tarifului nu reflectă costurile furnizorilor de servicii.
Pacienții nu știu că au acest drept
Analiza efectuată de Consiliul Concurenței a relevat faptul că cea mai mare parte dintre pacienții care au nevoie de servicii de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu nu știu că au acest drept, fie gratuit prin CAS, fie prin contract încheiat direct cu furnizorul de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu și apoi decontat la CAS.
În acest moment, în România, situațiile în care un bolnav încheie un contract în mod direct cu un furnizor privat de servicii de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu sunt rare deoarece costurile nu pot fi acoperite de pacienți, aceștia fiind în general pensionari cu venituri foarte mici.
În același timp, persoanele neasigurate nu au acces la îngrijiri medicale/paliative la domiciliu, pachetul minimal de servicii medicale neacoperind și aceste servicii. Pacienții neinformați cu privire la acest drept și/sau neasigurați ajung la spital, fiind adesea reinternați pentru a beneficia de servicii medicale. Această procedură defectuoasă crește costurile asociate îngrijirii acestor pacienți și blochează paturi de spital care ar putea altfel fi eliberate, în beneficiul pacientului și al sistemului medical.
În același timp, mulți medici (specialiști și medici de familie) evită să informeze și să recomande pacienților acest tip de servicii. Motivul ține de o măsură legislativă care prevede sancționarea medicului care nu reușește să trimită recomandarea sub semnătură electronică la CAS înainte ca pacientul să solicite aceste servicii.
Recomandările Consiliului Concurenței pentru autorități
În urma derulării analizei, pe piața serviciilor de îngrijiri medicale/îngrijiri paliative la domiciliu, Consiliul Concurenței a făcut o serie de recomandări pentru dezvoltarea și creșterea concurenței pe această piață.
Principala recomandare ține de reevaluarea nivelului tarifului maxim pe zi decontat de CAS, astfel încât să asigure atât viabilitatea economică a furnizorilor de servicii, cât și protejarea intereselor utilizatorilor.
În același timp, Consiliul Concurenței propune analizarea posibilității de a aloca mai multe fonduri pentru serviciile de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu. De asemenea, Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Sănătății creșterea duratei de timp în care bolnavii pot beneficia de aceste servicii, precum și analizarea oportunității includerii acestora în pachetul minimal de servicii.
În vederea asigurării transparenței și a posibilității pacienților de a fi informați în legătură cu drepturile lor și de a alege furnizorul, se recomandă Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să impună spitalelor obligativitatea afișării la nivelul fiecărei secții a listelor cu furnizorii autorizați pentru prestarea serviciilor de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu, care au contract cu CAS.
De asemenea, Consiliul Concurenței consideră că trebuie prelungită perioada în care medicii pot transmite recomandarea pentru îngrijiri medicale/paliative la domiciliu, astfel încât acestora să nu le mai fie teamă că vor fi sancționați.