Plan-cadru de pregătire pentru epidemiile și pandemiile de gripă

În cadrul lucrărilor celei de-a 144-a sesiuni a conducerii executive a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), unul dintre subiectele importante discutate a fost răspunsul la epidemia de gripă.

În cursul zilei de 30 ianuarie, România, reprezentată prin Monica Oproiu (diplomat din misiunea României la Geneva), a deschis plenara în numele Uniunii Europene și a statelor membre , vorbind despre adoptarea unui plan-cadru de pregătire pentru pandemiile de gripă.

 

Direcții strategice ale OMS

 

Concomitent cu anunțarea epidemiei de gripă în România, în cadrul sesiunii comitetului executiv al Organizației Mondiale a Sănătății s-a discutat despre adoptarea unui plan-cadru comun de pregătire împotriva pandemiilor de gripă. Inițiativa a fost susținută de Uniunea Europeană și de statele membre.

Planul-cadru are drept obiectiv îmbunătățirea pregătirea și răspunsul față de pandemiile de gripă, întărirea protecției împotriva virusului prin îmbunătățirea și consolidarea Sistemul global de supraveghere și răspuns în gripă (OMG GISRS) într-un sistem transparent, echitabil, eficient și eficace, pe o bază egală pentru a oferi oportunitatea de a împărtăși date despre virusuri gripale cu potențial pandemic uman, dar și de a accesa vaccinuri și de a schimba alte beneficii.

Pe agendă a fost și crearea unui stoc permanent de vaccinuri pentru situații excepționale, dar și care poate fi oferit țărilor în curs de dezvoltare ce nu au acces la vaccinuri. Este necesar ca statele membre să colaboreze cu producătorii de vaccinuri, dar și interstatal, pentru a asigura acoperirea populației, dar și din considerente de sănătate publică.

 

Sistemul de contribuție pe bază de beneficiu

 

Planul-cadru oferă indicații spre implicarea statelor membre la un sistem din care să beneficieze toate părțile implicate. Acest sistem se angajează să:

  • furnizeze supraveghere pandemică și evaluarea riscurilor, precum și informații și servicii de avertizare rapidă pentru toate țările;
  • să ofere beneficii, iar, unde este cazul, consolidarea capacităților în supravegherea pandemică, evaluarea și informarea privind riscurile, servicii de avertizare rapidă către statele membre;
  • să prioritizeze beneficiile importante – medicamentele antivirale și vaccinurile împotriva virusului H5N1 și altor virusuri gripale cu potențial pandemic uman ca priorități înalte, în funcție de riscurile și nevoile de sănătate publică, în special în cazul în care țările respective nu au propria capacitate de a produce sau de a avea acces la vaccinurile antigripale, la diagnosticare și la produsele farmaceutice; prioritizarea se va baza pe evaluarea riscului și necesității de sănătate publică, de către experți cu orientări transparente;
  • să construiască capacități în țările beneficiare în timp pentru și prin asistență tehnică și transfer de tehnologie, abilități, know-how și extinderea producției de vaccinuri gripale, adaptate la riscurile și nevoile lor de sănătate publică.

 

Direcții strategice ale OMS

 

Între 24 ianuarie și 1 februarie a.c., conducerea executivă a Organizației Mondiale a Sănătății s-a întâlnit la Geneva pentru sesiunea cu numărul 144. Boardul executiv este format din 34 reprezentanți ai statelor membre. România este reprezentată prin prof. dr. Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului sănătății.

Agenda întâlnirii este una complexă, având drept direcții de discuție – printre altele – planuri legislative și bugetare, priorități strategice, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, siguranța pacienților și a medicamentelor, sănătate publică, situația bolilor transmisibile și netransmisibile, vaccinuri, pași de urmat spre acoperirea universală cu servicii de sănătate, sănătate și mediu, resurse umane pentru sănătate.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.