Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) reia solicitarea făcută prim-ministrului Ludovic Orban de a abroga imediat OUG 77/2011 – ordonanța “clawback” – și de investiga „interesele care au făcut ca taxa să se apropie de 35%, aducând prejudicii enorme fabricilor de medicamente din Romania, care plătesc și 16% impozit pe profit în țară”.
„PRIMER – care reunește 19 situri de fabricație din țară – constată că Guvernul Ludovic Orban este primul guvern care își propune să modifice taxa clawback, dar consideră că plafonarea acesteia sau indexarea cu rata inflației pe 2018 a bugetului aprobat pentru medicamente sunt măsuri insuficiente pentru a reduce presiunea de pe medicamentele ieftine folosite de milioane de români și fabricate în marea lor majoritate în România. De peste 3 ani deja, pacienții, medicii și farmaciștii semnalează lipsa unor medicamente esențiale care costă cel mult 20-25 lei – amlodipină, enalapril, metoprolol, captopril, indapamidă, omeprazol, pantoprazol, diclofenac, ketoprofen, ampicilină, ceftriaxonă – și care sunt înlocuite cu variante mult mai scumpe”, se precizează într-un comunicat de presă.
„PRIMER a fost singura asociație profesională care a arătat în ultimii ani că există interese ca prin creșterea “taxei clawback” România să devina captivă importurilor, în defavoarea pacienților și a economiei naționale”, a declarat dr Dragoș Damian, director executiv PRIMER. Patronatul amintește că a prezentat cel puțin două alternative la forma actuală de taxare care nu ar fi dus la cheltuieli bugetare suplimentare și care ar fi redistribuit în mod just sarcina fiscală a consumului de medicamente, în funcție de prețul acestora. “Toate variantele prezentate recent autorităților au fost blocate de interpuși și grupuri de lucru care au interesul să păstreze taxa la un nivel înalt pentru încă 3 ani pentru a reduce competitivitatea fabricilor din România și a înlocui medicamentele românești cu cele din import”, a completat Damian.
PRIMER susține că nu trebuie să nu se mai tragă de timp sau să fie căutate corecții paleative, ci să se ia măsuri serioase, asta incluzând și o investigație a serviciilor statului român în acest sector. „Efectul ordonanței “clawback” este mai distructiv decât al OUG 114, pentru că prețurile la medicamente sunt controlate, conducând la situația absurdă în care medicamentele fabricate în țară care fac obiectul taxei să fie nerentabile. “Taxa clawback”, concepută în 2009 ca un mecanism de a stopa utilizarea medicamentelor scumpe a devenit în ultimii 3 ani un instrument pentru transformarea Romaniei într-un stat captiv importurilor” a spus oficialul PRIMER.