O nouă cercetare britanică, de altfel și prima care evidențiază impactul potențial al unei forme ușoare de COVID-19 asupra creierului, dezvăluie diferențe izbitoare în diferite zone ale creierului ca urmare a scanărilor efectuate înainte și după o infecție cu noul coronavirus.
Mai exact, studiul arată că inclusiv în cazul unei forme ușoare de COVID-19 pot apărea unele leziuni la nivelul creierului. Cel puțin în primele luni de la infecția cu coronavirus, au putut fi observate mici leziuni tisulare și pierderi accelerate în regiunile creierului legate de simțul mirosului, precum și o mică pierdere a volumului total al creierului.
Prin urmare, spun cercetătorii de la Universitatea din Oxford, chiar și o formă usoară de COVID-19 poate fia sociată cu un deficit al funcției cognitive, potrivit NBCNews.
”Acest proiect de studiu depășește unele dintre limitările majore ale celor mai multe studii legate de creier despre COVID-19 până în prezent, care se bazează pe analiză și interpretare la un moment dat la persoanele care au avut COVID-19”, a spus dr. Serena S. Spudich, neurolog la Școala de Medicină a Universității Yale, care nu a fost implicat în cercetare.
Cercetarea, care a fost publicată în revista Nature, iese în evidență prin faptul că a studiat doar formele de COVID-19 ușor. Cele mai multe dintre studiile legate de creier din acest domeniu s-au concentrat pe formele de COVID-19 moderat până la sever.
Gwenaëlle Douaud, profesor asociat la Departamentul de neuroștiințe clinice Nuffield din Oxford și autorul principal al lucrării, a spus că pierderea excesivă a volumului creierului observată de ea și de colegii ei la scanările creierului a sute de indivizi britanici este echivalentă cu cel puțin un an în plus de îmbătrânire normală.
”Sunt leziuni ale creierului, dar este posibil să fie reversibile”, a spus Gwenaëlle Douaud.
”Dar este încă relativ înfricoșător, deoarece s-a observat acest lucri la oameni cu formă ușoară de boală.”, a mai adăugat cercetătorul.
Douaud și echipa ei s-au bazat pe o sursă bogată de date, United Kingdom Biobank. Înainte de începerea pandemiei de COVID-19, această bază de date uriașă dispunea de zeci de mii de RMN-uri ale creierului oamenilor din Marea Britanie, împreună cu răspunsuri la sondaje despre dieta și stilul lor de viață și rezultatele testelor funcției cognitive.
Anchetatorii s-au concentrat pe 401 de persoane, cu vârste între 51 și 81 de ani, care au fost testate pozitiv pentru COVID, conform datelor clinice legate de studiul Biobank. Aceste persoane au fost chemate pentru o a doua scanare a creierului, în medie la aproximativ cinci luni după contractarea coronavirusului. Boala a fost aparent ușoară la marea majoritate a acestor participanți, doar 15 dintre ei necesitând internare.
Cercetătorii au comparat cele două scanări cu cele ale unui grup de control format din 384 de participanți la Biobank din Marea Britanie care nu au fost testați pozitiv pentru COVID-19 și s-a făcut o comparație ținându-se cont de ratele obezității, tensiunii arteriale, fumatului și diabetului din grupul pozitiv pentru COVID-19, precum și de statutul socio-economic, vârsta și sexul.
Cele două RMN-uri au fost efectuate la o distanță de trei ani. Cercetătorii au observat o tendință izbitoare în rândul celor care au avut COVID-19, respectiv o pierdere mai mare a ceea ce este cunoscut sub numele de materie cenușie din creier, precum și o rată mai mare de anomalii în țesutul cerebral. Materia cenușie, care apare gri pe anumite scanări ale creierului, este compusă din diferite celule, inclusiv neuroni.
În mod normal, adulții din intervalul de vârstă al studiului ar trebui să piardă o cantitate mică de țesut cerebral după trei ani de îmbătrânire, notează cercetătorii. Dar, în comparație cu grupul de control, cei care au avut COVID-19 au experimentat o pierdere suplimentară de 0,2% până la 2% a țesutului cerebral în regiunile care sunt asociate în cea mai mare parte cu simțul mirosului în special, în girusul parahipocampic, cortexul orbitofrontal și insulă.
Volumul total al creierului la persoanele cu COVID-19 a scăzut cu 0,3% în plus față de cei fără boală.
Participanții mai în vârstă au experimentat mai profund toate aceste scăderi în exces legate de creier, potrivit sursei citate.
Studiul nu oferă nicio indicație în ceea ce privește atenuarea riscului unor astfel de schimbări ca urmare a vaccinării. Participanții au fost testați pozitiv pentru boală între martie 2020 și aprilie 2021, înainte ca vaccinurile să fie disponibile pe scară largă în Regatul Unit.
La testele funcției cognitive, cei care au avut COVID-19 au demonstrat o capacitate mai lentă de a procesa informații și au avut note mai mici la ceea ce este cunoscut sub numele de funcție executivă, acea capacitate a creierului de a gestiona sarcini complexe. Din nou, aceste deficite legate de COVID-19 au fost mai pronunțate în rândul persoanelor în vârstă.
Pe de altă parte, cercetătorii nu au avut acces la date despre niciun simptom legat de COVID-19 pe care participanții le-a fi putut experimenta. Astfel, nu se știe dacă participanții și-au pierdut într-adevăr simțul mirosului sau au experimentat simptome pe termen lung în urma bolii. Unii probabil au avut cazuri asimptomatice.
De asemenea, autorii studiului nu știu dacă coronavirusul a provocat o pierdere a mirosului printr-un mecanism care nu ține de creier și acest lucru, la rândul său, a provocat leziuni ale creierului sau dacă o posibilă lezare a creierului a cauzat pierderea mirosului.
