Principala sursă de informare a românilor în privința hipertensiunii arteriale o reprezintă medicul de familie. Pe a doua poziție se află, însă, farmacistul, iar medicul cardiolog este abia pe a treia. Este rezultatul unui studiu publicat de Societatea Română de Cardiologie la o conferință organizată pentru a marca Ziua Mondială a Inimii.
Mai mult, trei din 10 români nu urmează tratamentul prescris pentru hipertensiune sau nu îl urmează cu exactitate.
Pacienții nu urmează tratamentul pentru că uită să îl ia (54%), nu se simt bolnavi cronici (27%), spun că le-a permis medicul (18%), se simt bine, deci consideră că pot întrerupe tratamentul (14%), se tem de efectele adverse (11%), consideră că hipertensiunea este ceva normal pe măsură ce avansează în vârstă (9%), se tratează mai întâi pentru alte afecțiuni (6%) sau nu cunosc consecințele (2%).
Ce știu românii despre hipertensiunea arterială?
Nouă din 10 români au auzit de hipertensiunea arterială, iar una din trei persoane intervievate suferă de hipertensiune arterială. Peste 70% consideră că hipertensiunea arterială este o afecțiune gravă, iar 31% dintre aceștia cred că poate fi chiar letală. Cu toate acestea, trei din 10 pacienți nu urmează tratamentul prescris pentru hipertensiune sau nu îl urmează cu exactitate.
În ceea ce privește măsurarea tensiunii arteriale, majoritatea celor care nu o fac (66%) consideră că ar trebui să aibă anumite simptome pentru a o face. ”Hipertensiunea arterială este ucigașul silențios. Nu avem simptome în hipertensiunea arterială, Simptomele în hipertensiunea arterială apar rar”, atrage atenția prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Societății Române de Cardiologie.
Cu toate acestea, românii se așteaptă să aibă simptome clare pentru hipertensiune, arată studiul. Doar 3% dintre cei intervievați cred că aceasta nu prezintă simptome. Astfel, este asociată cu ritm cardiac accelerat (consideră 65% dintre cei întrebați), amețeală (61%), dureri puternice de cap (57%), zgomot în urechi (50%), vedere încețoșată (38%).
Majoritatea intervievaților (90%) și-au măsurat tensiunea arterială, mare parte dintre ei în ultima lună. Aceasta deși 4 din 10 nu știu exact cum se măsoară și unde.
Studiul a fost realizat în martie 2019, pe un eșantion de 611 persoane.
Mortalitatea provocată de afecțiuni cardiovasculare în România
Mortalitatea prin boli cardiovasculare în România este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer. Astfel, potrivit unui studiu recent, dacă în Europa 46% dintre decese sunt provocate de afecțiuni cardiovasculare, în România proporția este de 60%. ”Mortalitatea prin boli cardiovasculare determină o speranță de viață mai redusă. În fapt, speranța de viață în România este mai redusă decât în Uniunea Europeană cu aproape opt ani la bărbați și cinci ani la femei”, a declarat președintele Societății Române de Cardiologie.
Societatea a amintit și de un raport Eurostat din 2015, care arată că România se află pe al doilea loc în Uniunea Europeană la mortalitatea cardiovasculară, fiind devansată numai de Bulgaria.
Deși populația României a scăzut în intervalul 2001-2016 cu circa 12%, numărul total de decese prin boli cardiovasculare a scăzut cu doar 7%, arată un studiu coordonat de dr. Florentina Furtunescu, de la Institutul Național de Sănătate Publică, și prezentat la conferința de astăzi. ”În fapt, dacă este să moderăm pentru scăderea în populație reprezintă o creștere a mortalității în bolile cardiovasculare în ultimii 15 ani”, a subliniat președintele Societății Române de Cardiologie.
Speranța de viață redusă se corelează cu un PIB redus alocat sănătății. ”Fondurile alocate în România pentru sănătate, din 1994 până în 2014, au crescut ușor, dar au rămas undeva la jumătate față de media Uniunii Europene”, a afirmat Dragoș Vinereanu. Mai exact, vorbim de 5,6% din PIB în 2014, față de 9,5% media UE.
