Țările care nu investesc în sistemele de sănătate și educație au un risc mai mare de încetinire a creșterii economice și scădere a produsului intern brut (PIB), aflăm dintr-un studiu publicat săptămâna aceasta în revista Lancet de o echipă de cercetători de la Institutul pentru evaluare și cuantificare a sănătății din cadrul Universității Washington (Seattle).
La fel ca tehnologia
Analiza face un clasament global al țărilor în ceea ce privește capitalul uman. Investițiile în educație și sănătate au o influență semnificativă asupra capitalului uman și PIB, deși asocierea este deseori ignorată de autorități. Efectul unui nivel înalt de educație și al unui sistem de sănătate bine dezvoltat au o influență asupra capitalului uman comparativă cu efectul dezvoltării tehnologice asupra creșterii economice.
Capitalul uman reprezintă, conform președintelui Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, suma variabilelor privind sănătatea, calificarea, nivelul de cunoștințe, experiența și obiceiurile populației. Kim spune că analiza privind capitalul uman va permite în timp compararea țărilor și identificarea necesităților de investiție în sistemele de educație și sănătate. Capitalul uman contribuie la creșterea productivității economice, împreună cu capitalul fizic – clădiri, echipamente și alte active.
Finlanda, pe primul loc
Datele analizate în studiu au fost colectate în perioada 1990–2016 și au fost preluate de la agenții guvernamentale, școli și sisteme de sănătate. Pe primul loc în privința capitalului social se situează Finlanda, dar Turcia are cea mai mare rată a creșterii. Creșteri mari ale capitalului social s-au întâlnit și în țările asiatice, Arabia Saudită, Kuweit și Brazilia, care au făcut progrese mai mari comparativ cu restul statelor. Guineea a fost țara cu cea mai mare rată a dezvoltării capitalului social din Africa subsahariană.
Progresele înregistrate de țările clasificate ca având un nivel înalt al capitalului social au fost mai mici decât cele din țări mai slab dezvoltate. De exemplu, de pe locul al șaselea în 1990, Statele Unite ale Americii au ajuns pe locul 27 în 2016, mai ales din cauza încetinirii progresului în dezvoltarea educației. Responsabile de declinul progresului sunt politicile guvernamentale. În plus, variabilele privind capitalul social sunt slab raportate, de aceea nu există nici analize comparative la nivel internațional. Raportarea ar permite măsurarea investițiilor în sistemele de sănătate și educație, dar în același timp chestionarea guvernanților asupra modului cum gestionează aceste investiții.
PIB-ul și capitalul uman
Studiul publicat în Lancet arată că țările cu o rată mai mare a dezvoltării capitalului uman au și un PIB mai mare. Țările aflate în primul sfert al clasamentului creșterii nivelului capitalului uman au înregistrat o creștere anuală a PIB mai mare cu 1,1% decât țările aflate în ultimul sfert al clasamentului. Această situație se traduce prin faptul că, din 2015 până în 2016, o creștere cu 1,1% a PIB a fost echivalentă cu 163 de dolari în China, 268 de dolari în Turcia și 177 de dolari în Brazilia.
A fost analizată rata de productivitate la nivel individual, în funcție de nivelul de educație și sănătatea populației. Aceasta ia în considerare numărul anilor în care o persoană este aptă să lucreze din aceste două puncte de vedere, de la vârsta de 20 până la 64 de ani. Calcularea nivelului de educație a fost realizată pe baza a 2.522 de studii și recensăminte care analizează rezultatele școlare și nivelul de sănătate asociat productivității economice.
Scorul de sănătate și cel de învățare
Cuantificarea capitalului uman (fig. 1) i-a conferit Japoniei 24,1 ani de capital uman. Numărul a fost calculat din asocierea speranței de viață de 43,9 ani în cei 45 de ani de înrolare în muncă cu numărul anilor de studiu – 12,4 ani din maximum 18. Scorul de învățare în Japonia a fost de 94 și scorul de sănătate de 85 din maximum 100.
În calcularea scorului de sănătate au fost incluși parametri privind malnutriția, debilitatea, anemia, disfuncțiile cognitive, disfuncțiile de vedere și auz și prevalența bolilor infecțioase – infecția HIV/SIDA, malaria, tuberculoza. În clasament, la pol opus cu Japonia, se află Etiopia, cu un scor de capital uman de 4,7 ani, calculat din asocierea speranței de viață de 38 de ani în anii de înrolare în muncă cu 7,3 ani de studiu, un scor de învățare de 62 și un scor de sănătate de 49.
Topul celor 195 de țări
Din cele 195 de țări, în topul celor cu un capital uman înalt în 2016 se află Finlanda, cu 28 de ani, urmată de Islanda, Danemarca, Olanda (toate cu 27 de ani) și Taiwan (26 de ani). 44 de țări au avut un capital uman de peste 20 de ani, iar 68 de țări sub 10 ani (fig. 2). Statele Unite ale Americii s-au clasificat pe locul 27, China pe 44, Rusia pe 49, Mexic pe 104 și India pe 158.
Diferențe semnificative au existat și între sexe, speranța de viață în timpul anilor de înrolare în muncă și scorul de sănătate fiind mai mare în rândul femeilor decât al bărbaților.
