Prof.Dr.Bogdan Timar: Există orizonturi pentru o insulină care poate să fie administrată o singură dată pe săptămână

Prof. Dr. Bogdan Timar, decan al Facultății de Medicină Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, a declarat că există progrese importante în ceea ce privește dezvoltarea insulinelor, existând orizonturi pentru apariția unei insuline care poate să fie administrată o singură dată pe săptămână.

„Avem anumite dezvoltări în ceea ce privește insulina bazală, practic acea insulină care vrem să acționeze pe întreg timpul zilei. Și aici au apărut analogi bazali de insulină care aveau menirea de a avea o acțiune cât mai plată posibil și cât mai prelungită posibil, și aceștia au ajuns la generația a doua, existând progrese importante în ceea ce privește dezvoltarea insulinelor, având orizonturi pentru o insulină care poate să fie administrată o singură dată pe săptămână”, a declarat prof. Dr. Bogdan Timar.

De asemenea, prof. Dr. Bogdan Timar a spus că în acest moment, există în cercetare tipuri de insulină care pot fi administrate oral, fără să mai fie necesară injectarea.

„Ne aflăm în acest moment, dar desigur, există perspective de viitor și în ceea ce privește dezvoltarea insulinei pentru că există în cercetare tipuri de insulină care pot fi administrate oral. Practic, se lucrează la o administrare orală ca să nu mai fie necesară injectarea de insulină. Se utilizează diverși mediatori, vorbim aici de nanotehnologii care permit această administrare și absorbție la nivelul mucoasei gastrice. Sunt în dezvoltare, nu sunt disponibile în acest moment, dar și mai spectaculoase sunt acele insuline pe care le numim insuline inteligente, care acționează în funcție de valoarea glicemiei. Oarecum se apropie mai mult de ceea ce se întâmplă în biologie, sunt niște insuline inactive. Practic, ne administrăm o doză mare de insulină, care este inactivă și ea devine activă doar pe măsură ce valoarea glicemiei crește, astfel încât putem să administrăm multă insulină fără să avem risc de hipoglicemie, iar în momentul în care valoarea glicemiei începe să crească, această insulină va deveni activă și va scădea glicemia astfel încât o persoană cu diabet zaharat tip I va avea glicemii normale pe tot parcursul administrării acestei insuline. Dincolo de asta, alte intervenții ce vizează administrarea insulinei, vizează tehnologia și dezvoltarea pancreasului artificial”, a declarat prof. dr. Bogdan Timar.

Totodată, prof. dr. Bogdan Timar a vorbit și despre analogi de insulină, care sunt insuline care pleacă de la structura insulinei umane, dar care au niște mici modificări ce le fac să se absoarbă mai repede în sânge după injecție și să acționeze mai rapid.

„S-a încercat dezvoltarea a ceea ce se numesc analogi de insulină, care sunt insuline care pleacă de la structura insulinei umane, dar care au niște mici modificări ce le fac să se absoarbă mai repede în sânge după injecție și să acționeze mai rapid. Practic, ceea ce ne dorim noi acum de la un analog de insulină este să intre cât mai repede în acțiune pentru ca pacientul să-și poată face insulina chiar când se pune la masă sau în anumite situații chiar și după ce a finalizat masa, iar acțiunea acesteia să fie cât mai scurtă, pentru a nu mai avea acțiune după ce s-a terminat absorbția glucidelor din timpul meselor, apărând astfel analogii rapizi de insulină care îndeplineau aceste criterii și mai apropiat de ceea ce ne dorim noi, analogii ultrarapizi de insulină”, a explicat prof. dr. Bogdan Timar.

Declarațiile sale au fost făcute în cadrul unui eveniment online prilejuit de marcarea a 100 de ani de când insulina a fost folosită pentru prima dată pentru a trata diabetul la om, prin efectuarea primei injecții care a reușit să salveze viața adolescentului canadian Leonard Thompson, de 14 ani, aflat în comă diabetică.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.