Obezitatea în postmenopauză este un factor mare de risc pentru cancerul de sân și pentru alte tipuri de cancer, atrage atenția Prof. Dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie.
“Riscul pe care o femeie îl are de a face cancer de sân ca urmare a terapiei hormonale de menopauză este similar riscului pe care îl are dacă este obeză în perioada de postmenopauză. Obezitatea în postmenopauză este un factor mare de risc pentru cancerul de sân și pentru alte tipuri de cancer. De asemenea, același impact îl are și o menopauză tardivă, pentru că, și una și cealaltă, expun foarte mult sânul la o cantitate mai mare de estrogenși un interval mai lung. Un alt factor de risc, care pune la același grad femeia pentru a face cancer de sân, este abuzul de alcool în postmenopauză, precum și sedentarismul. Așadar, nu avem de ce să ne temem de terapia hormonală de menopauză“, a precizat Prof. Dr. Cătălina Poiană.
“O femeie care decide să facă această terapie hormonală de menopauză vine la medic. Medicul o evaluează înaintea începerii terapiei și, pe măsură ce observă ceva, trimite pacienta la investigații mai complexă. Evident, o asemenea terapie hormonală nu poate fi condusă decât într-o echipă multidisciplinară, pentru că nu poți să rupi partea endocrinologică de cea ginecologică ori de partea cardiologică. Lucrurile merg împreună, iar femeia este evaluată din toate punctele de vedere. O femeie care decide să facă tratament hormonal este periodic reevaluată și vine mult mai constant pentru controale medicale. Are așadar, un program complex de monitorizare și evaluare, iar riscul de apariție a unei complicații este foarte mic și, dacaă totuși apare, este surprinsă din vreme și tratată la timp“, a explicat Prof. Dr. Cătălina Poiană.
Cum se instalează menopauza și ce modificări intervin
“Menopauza, dacă vorbim despre fenomenul natural, înseamnă ieșirea din funcție a ovarelor unei femei. Acest lucru se produce pentru că populația de foliculi ovarieni activi se epuizează. În acel moment, se instalează menopauza. Dacă acest lucru se produce în condiții naturale, nu ca urmare a unei intervenții chirurgicale, de cele mai multe ori, această perioadă este precedată de o serie de modificări, atât din punct de vedere clinic, cât și hormonal, perioadă care este denumită de tranziție către menopauză. În această perioadă de tranziție, încep să apară modificări în ceea ce privește ritmicitatea ciclurilor menstruale, la început mai abundente și mai dese, ca ulterior să fie mult mai rare și cu un flux menstrual mult mai redus. Aceste cicluri sunt treptat anovulatorii și, din punct de vedere al simptomatologiei generale, unul dintre elementele aproape constant este apariția așa numitelor simptome vasomotorii sau a valurilor de căldură, care reprezintă semnătura instalării menopauzei. Apar o serie de modificări ulterioare, care duc la conturarea unui tablou complet. Menopauza este un diagnostic retrospectiv și se pune în jurul vârstei de 50 de ani, după o perioadă de amenoree secundară de un an de zile și de oprire de un an de zile a ciclurilor menstruale“, a precizat Prof. dr. Cătălina Poiană.
În ultimii ani, se observă o tendință de instalare a menopauzei mai devreme, în special în țările dezvoltate, mai ales în zone poluate și bine dezvoltate din punct de vedere industrial, precizează președintele Societății Române de Endocrinologie.
“Pe măsura trecerii timpului, în perioada de menopauză apar o serie de modificări, unele dintre ele pot să țină de calitatea tegumentelor, pierzându-și elasticitatea și luminozitatea caracteristice vârstei reproductive, apar tulburări de dispoziție, instabilitate, somnolență. De asemenea, în timp apar o serie de modificări de sferă uro-genitală. Pot să apară și complicații din sfera cardio-vasculară. De asemenea, ca scădere a producției de estrogeni, apare un dezechilibru la nivelul sănătății scheletale, ceea ce face ca oasele să își piardă densitatea minerală, de asemenea, să apară modificări de ordin calitativ, oasele să se fragilizeze și să fie supuse unui risc de fractură, ceea ce se numește osteoporoză de post menopauză. De asemenea, în timp poate să apară și un declin al funcției cognitive. Toate aceste lucruri, conduc la scăderea calității vieții femeii“, a explicat președintele Societății Române de Endocrinologie.
Elementele care conduc la scăderea calității vieții femeii în timpul menopuzei pot fi ținute sub control
“Toate femeile trebuie să înțeleagă că această perioadă este una a bilanțului, o perioadă în care fiecare femeie trebuie să își facă o evaluare a stării de sănătate, să se consulte cu medicul curant, cu medicul de familie, cu medicul specialist – endocrinolog, ginecolog sau cardiolog – pentru a evalua riscurile și beneficiile. Terapia hormonală de menopauză și-a schimbat de-a lungul anilor și denumirea. În urmă cu mulți ani, termenul folosit era de substituție hormonală. În anii 1960, menopauza era privită ca o boală și se considera că trebuie să fie tratată și era folosit tratamentul cu estrogeni. Astfel că, în anii 1980, una din trei femei din SUA sau din Europa utiliza terapie hormonală de substituție. Denumirea acestei medicații s-a transformat din terapie de substituție hormonală, în terapie hormonală de menopauză“, a precizat Prof. dr. Cătălina Poiană.
Cât de important este stilul de viață pentru a ține sub control neplăcerile provocate de menopauză
“Managementul unei femei la menopauză trebuie să înceapă cu trebuie să înceapă cu managementul stilului de viață. Trebuie să privim lucrurile mult mai complex, nu ne referim strict la dietă. Ne referim la evitarea unor factori de risc, cum ar fi fumatul și excesul de alcool. Excesul de alcool este considerat un factor de risc și în apariția cancerului de sân, când este consumat în exces în perioadă de postmenopauză. Fumatul și alcoolul sunt factori de risc și în ceea ce privește pierderea de masă oasoasă și riscul de fractură osteoporotică. O componentă inportantă a stilului de viață este exercițiul fizic, recomandat în perioada de postmenopauză“, a mai spus Prof. dr. Cătălina Poiană.
Deficitul sever de vitamina D, asociat cu riscul de cancer de sân
“Deficitul sever de vitamina D pare să fie asociat cu riscul de cancer de sân, dar și cu modificările nefavorabile asupra sănătății scheletale, precum și cu riscul de infecție. Însă, în momentul în care vii cu o cantitate mare de vitamina D, atunci cînd boala este deja constituită, beneficiile nu sunt aceleași ca și cum, dacă anteriori, cu ani înainte, faci ca nivelul de vitamina D din organism să fie unul adecvat“, a precizat Prof. dr. Cătălina Poiană.
Declarațiile au fost făcute, luni seară, în cadrul dezbaterii “Menopauza – Important de știut“, un eveniment de informare organizat de Societatea Română de Endocrinologie în contextul Zilei Mondiale a Menopauzei.
La dezbatere au participat:
- Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie
- Prof. dr. Monica Cîrstoiu, șef clinică Obstetrica-Ginecologie în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București
- Dr. Ileana Nițu, medic cardiolog, Institutul Național de Endocrinologie ”C.I. Parhon” București
