Săptămâna Mondială a Imunizării, care debutează astăzi, are ca scop promovarea utilizării vaccinurilor la scară largă, pentru a proteja populația de toate vârstele împotriva bolilor transmisibile. În prezent, vaccinurile previn aproximativ 30 de boli infecțioase și, datorită lor, cel puțin între 2 și 3 milioane de vieți omenești sunt salvate anual, la nivel global.
Tema din acest an lansată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru Săptămâna Mondială a Imunizării este #VaccinesWork for All, iar mesajul central se concentrează pe modul în care vaccinurile – și persoanele care contribuie la descoperirea lor, le produc, le livrează sau le administrează – sunt eroi care luptă să protejeze sănătatea oamenilor de pretutindeni.
În acest context, am stat de vorbă cu doamna Profesor Universitar Doctor Doina Azoicăi, specialist în epidemiologie, președintele Societății Române de Epidemiologie.
Ne aflăm într-o situație paradoxală: pandemia de COVID-19 a venit pe un trend antivaccinist în creștere, însă acum toată lumea așteaptă cu sufletul la gură un vaccin. Credeți că vom asista la dispariția mișcării antivaccin?
Nu cred în asta pentru că nu sunt foarte mulți acești antivacciniști dar au niște convingeri pe care chiar și știința, chiar și oamenii cu o anumită capacitate de persuasiune nu au reușit să îi convingă. Nu va dispărea această tendință în care să existe și oameni care sunt cu un anumit profil psihologic, de obicei antisistem și antirealitatea care, în cazul vaccinării este bazată pe dovada științifică.
De ce prinde această mișcare, chiar în rândul persoanelor educate? E doar tendința noastră de a fi atrași de teorii ale conspirației?
Probabil că da. V-am spus numărul lor nu este atât de mare și în general sunt persoane care nu cred că sunt doar împotriva vaccinării, ci în general au o anumită atitudine de frondă. Pentru că toate argumentele care le sunt aduse în momentul de față vizavi de vaccinare, sigur în condiții raționale, ar trebui să convingă și pe cea mai neconvinsă persoană. Încât nu ține neapărat de faptul că ar exista niște incertitudini reale sau niște dubii vizavi de utilitatea și de importanța vaccinării, ci ține de specificul caracterului uman. Nu toată lumea poate să fie la fel.
Și credeți că există măsuri eficiente de combatere a acestor antivacciniști? Care ar fi acestea?
Măsurile sunt prin argumentele pe care medicii, oamenii de știință trebuie să le aducă. Nu trebuie să căutăm niște măsuri speciale de convingere, de constrângere, ci pur și simplu argumentul real și argumentul științific rămâne să-l susțină și, sigur, să încercăm pe cât posibil să demontăm toate aceste teorii care nu totdeauna țin de cadrul raționalului.
Practic dumneavoastră credeți mai mult în educare decât în sancționarea celor care refuză vaccinarea?
Absolut. În educarea, în convingerea și nu cred că este niciun efort prisositor de a demonstra, de a aduce argumente care să fie cât se poate de bine susținute, în așa fel încât și cel mai neconvins să se convingă.
Ce mesaj ați dori dumneavoastră să transmiteți cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării?
Să continuăm această încercare de a ține sub control bolile acestea infecțioase și să nu ne abatem de la convingerile noastre și de la lupta noastră pe care trebuie să o avem ca medici, ca oameni de știință, să găsim cât mai multe soluții și să încercăm să avem cât mai multe instrumente pentru că, după cum a fost și această experiență nefericită cu acest nou COVID, să abordăm această opțiune care este consider cea mai eficientă în prevenirea bolilor. Să nu renunțăm la ideea că vaccinul, vaccinarea, atunci când este necesară, trebuie să o facem și să o facem foarte corect pentru ca să nu fim permanentpradă unor situații din acestea de risc biologic legat de circulația unor agenți patogeni noi sau revenirea unor agenți patogeni pe care am reușit în mare măsură să îi ținem sub control prin metodele de vaccinare.
