Președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Endocrinologie Pediatrică, Prof. Dr. Iulian Puiu Velea, a atras atenția asupra numărului insuficient de pediatri cu supra-specializare în diabetologie pediatrică. Aceștia sunt cei care trebuie să urmărească situația copiilor cu diabet care poartă sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei. Acești copii sunt nevoiți să parcurgă de multe ori distanțe mari spre Centrele Regionale pentru a putea fi văzuți de un medic pediatru care are această supra-specializare.
”Stăm foarte, foarte prost cu pediatrii care sunt cu atestat în endocrinologie pediatrică. La ora actuală nu știu dacă sunt zece pediatri cu atestat de studii complementare în diabetologie pediatrică, pediatri care să se ocupe de acești copii”, a declarat Prof.Dr. Iulian Puiu Velea, Președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Endocrinologie Pediatrică, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Rohealthreview.ro.
Profesorul Velea a subliniat faptul că au început deja cursuri de instruire pentru pediatrii din teritoriu, astfel încât pacienții să fie monitorizați în județele de reședință.
”Din păcate, nu avem suficienți specialiști. S-a demarat acest program și suntem foarte încântați că s-a demarat acest program, că au venit acești senzori, aceste sisteme de monitorizare glicemică continuă, inclusiv pompele date cu senzori, pompe foarte deștepte, pompe care opresc descărcarea ratei bazale și reduc riscul de hipoglicemie la acești pacienți, s-au pornit în cele 5 centre regionale – iată – acești pacienți ar trebui să fie monitorizați în județele de domiciliu. Din păcate nu avem încă personal pregătit pentru așa ceva”, a spus Prof. Dr. Iulian Puiu Velea.
Specialistul a atras atenția asupra faptului că, în ultima perioadă, România se confruntă cu o creștere a incidenței diabetului la copii și, în mod deosebit, cu o creștere a incidenței la copilul de vârstă mică, de grupă preșcolară, până la vârsta de 5 ani.
”Acești copii nu sunt adulți în miniatură, ei pot să dezvolte alte patologii, patologii pe care un pediatru le cunoaște, pot să dezvolte o boală celiacă, pot să dezvolte o boală autoimună tiroidiană, trebuie acești pacienți să-i urmărim pe nomograme, pe curbele de creștere, ca și greutate, ca și talie, trebuie să urmărim vârsta la care se instalează caracterele sexuale secundare, instalarea pubertății este întârziată sau nu este întârziată, toate acestea le știe un pediatru”, a declarat Prof. Velea.
În același timp supra-specializarea în diabetologie pediatrică este cu atât mai importantă cu cât intervine și impactul psihologic asupra copilului și familiei acestuia.
”Acești pediatrii ar trebui să vină să se supra-specializeze, să obțină acest atestat de studii complementare ca să poată să urmărească copilul respectiv. Este neproductiv ca un copil cu diabet zaharat să ajungi să-l diagnostichezi și să-l internezi într-o secție de adulți. Intervine factorul psihologic al familiei. În acel moment, eu, ca și medic, nu am să mai pot niciodată să-i spun familiei respective că acel copil are o speranță de viață fără impactul diabetului zaharat, nu voi mai putea niciodată să spun asta atâta timp cât el este internat lângă un adult, este total neproductiv”, susține Președintele SRDNEP.
În opinia sa, soluția ar trebui să vină din partea Ministerului Sănătății care trebuie să elaboreze un program de eliberare a atestatelor complementare.
”Ca o primă intenție eu m-am gândit că ar fi foarte simplu să se distribuie către direcțiile sanitare, acestea să ia legătura cu managerii de spital sau cu șefii secțiilor de pediatrie, să se nominalizeze un pediatru din orașele- reședință de județ care să facă acest atestat de studii complementare ,care să se ocupe de pacienții din județele respective. Nu pot să pun un pacient să bată sute de kilometri să vină până la mine, la Timișoara. Am 6 județe, deci toți pacienții aceștia se scurg către Centrele Regionale, Clujul la fel, Iașiul la fel, Bucureștiul la fel, nu poți să pui pacienții să vină periodic, nu este suficient să-l vezi o dată la trei luni, în evoluția acestui pacient pot să apară o grămadă de evenimente poliintercurente care îl dau peste cap, și atunci toate aceste evenimente care apar trebuie manageriate corect, în folosul pacientului”, a subliniat el.
Profesorul Iulian Puiu Velea este convins că aceasta este una dintre schimbările care pot duce la prelungirea speranței de viață fără amprenta existenței diabetului zaharat.
”Noi trebuie să scădem această variabilitate glicemică, trebuie să ameliorăm viața acestor pacienți pentru că ceea ce facem noi acum se va regăsi mai târziu în scăderea numărului de pacienți care vor beneficia de hemodializă, de transplant renal, de boală cronică, de retinopatie , de laserterapie și așa mai departe”, a subliniat Prof. Dr. Iulian Puiu Velea.
Anul trecut, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Sănătății, structura Programului Național de Diabet a fost modificată. Astfel, el a fost împărțit în două subprograme: Subprogramul de diabet zaharat tip I și Subprogramul de Diabet Zaharat tip II și alte tipuri de diabet zaharat: tipuri specifice și diabet gestațional. Hotărârea a reglementat și cadrul legal pentru acordarea unor dispozitive medicale pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 1: sisteme de monitorizare continuă a glicemiei și sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei.
Conform Ordinului 619 din 27.06.2019, la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, anul acesta este prevăzut un număr de 194 de pacienți cu diabet zaharat de tip 1 care trebuie să primească pompe de insulină. Același Ordin prevede ca 100 de pacienți cu diabet zaharat de tip 1 să primească pompe de insulină cu monitorizare continuă. În același timp este prevăzut un număr de 500 de pacienți cu diabet zaharat de tip 1 care trebuie să primească sisteme de monitorizare glicemică continuă. În Ordin se arată și că pentru 635 de pacienți sunt decontate materiale consumabile pentru pompele de insulină.
Anul acesta, în Programul Național de Diabet sunt înscriși și tratați 860.558 de pacienți cu diferite tipuri de diabet, conform datelor furnizate de CNAS.
