Ziua mondială a inimii este celebrată anual la 29 septembrie. Cu acest prilej, Societatea Română de Cardiologie și World Heart Federation au demarat un demers comun pentru promovarea sănătății cardiovasculare în rândul românilor: „Fă o promisiune inimii tale. Promite-i sănătate!”.
Prof. dr. Mircea Cinteză arată, într-un interviu acordat pentru Ro Health Review, că infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces înaintea cancerului, a bolilor respiratorii sau de altă natură. Totuși, explică medicul, în prezent, datorită medicamentelor mai bune, dar și accesului pacienților la tratament, s-a înregistrat o scădere a bolilor cardiovasculare față de acum 15 ani.
Optimiști și pesimiști
Cu toate că bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în rândul românilor, țara noastră fiind pe primul loc în Europa la mortalitate prin boli cardio- și neurovasculare, România a făcut progrese în privința afecțiunilor inimii. Profesorul Mircea Cinteză a explicat într-un interviu pentru Ro Health Review cum stau românii în privința bolilor cardiovasculare.
Cum stau românii în privința bolilor cardio- și neurovasculare?
Prof. dr. Mircea Cinteză: Putem să fim și optimiști, și pesimiști. Pesimiști suntem de mulți ani pentru că suntem cam la coada Uniunii Europene privind frecvența bolilor cardiovasculare și faptul că ele constituie prima cauză de moarte în rândul românilor. Există două categorii principale foarte periculoase: la bolile de inimă este infarctul miocardic și consecințele lui, și la bolile cerebrovasculare este accidentul vascular cerebral care se manifestă cel mai pregnant prin paralizie. Ele sunt înaintea cancerului, înaintea bolilor respiratorii, digestive sau de altă natură ca și cauză de moarte. Și asta se întâmplă de mulți ani de zile. Prin comparație, și în Europa ele sunt cauza principală de mortalitate, numai că acolo proporția este mai mică decât în România.
În România nu sunt suficienți cardiologi
Cum stăm în privința tratamentului pentru bolile cardiovasculare?
Prof. dr. Mircea Cinteză: Din anii ’70, în Europa, bolile cardiovasculare au început să fie mai puțin periculoase. Din fericire, și în România cam din anii 2000 lucrurile merg într-o direcție bună, fiind însă mai departe ceva mai în urmă. De ce mergem într-o direcție bună? Pentru că bolile cardiovasculare grave apar datorită unor boli foarte răspândite – hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creșterea grăsimilor în sânge, a colesterolului sau altele care ni se datorează direct – fumatul de exemplu. Din fericire, toate acestea încep să fie oarecum mai bine stăpânite din diverse cauze. În primul rând, există medicamente noi mai bune. În al doilea rând, din fericire, aceste medicamente încep să fie mai accesibile prin diversele modalități de a fi ajutați, în special prin compensare. Și în al treilea rând, principalul instrument medical prin care ele pot să acționeze la nivelul întregii națiuni sunt medicii de familie care preiau indicațiile specialiștilor și le transpun în viața de zi cu zi. Din cauza aceasta, bolile cardiovasculare sunt mai puțin grave decât în urmă cu 10 ani sau 15 ani sunt oarecum în scădere.
Care este situația în mediul rural în privința medicilor cardiologi?
Prof. dr. Mircea Cinteză: Știm foarte bine că în România medicii nu sunt suficient de mulți din multiple motive și principalul motiv este migrarea către țări cu venituri mai mari. Și dacă în orașele mari lucrurile sunt acceptabile, este o condiție grea în orașele mici și în mediul rural unde există lipsă de medici și acolo ar trebui ca tratamentul, care durează o viață întreagă, al bolilor cardiovasculare să poată fi făcut în bune condiții.
Bolile cardiovasculare pot fi ținute în frâu
Atunci când apar, cum pot fi ținute sub control bolile cardiovasculare?
Prof. dr. Mircea Cinteză: Bolile cardiovasculare sunt periculoase. Ele pot fi ținute în frâu printr-un tratament susținut al hipertensiunii arteriale, al diabetului, al colesterolului crescut sau prin educație a ne lăsa de fumat și prin alte mijloace mai puțin vaste. La noi în țară lucrurile încep să aibă succes, suntem pe o cale bună și mai avem mult de recuperat față de standardul Europei ca Uniune Europeană.
