Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a demarat anul trecut cel mai amplu demers de dotare și suport al rețelei naţionale a laboratoarelor de bacteriologie complementare rețelei de pneumoftiziologie din România, în cadrul Proiectul Consolidarea controlului tuberculozei în România prin implementarea Strategiei WHO END TB 2016-2020, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), coordonat de Ministerul Sănătății și derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, se arată într-un comunicat al Institutului.
Potrivit aceleiași surse, în cadrul proiectului au fost dotate un număr mare de laboratoare ale spitalelor de pneumologie din România cu aparatură și teste pentru diagnosticul genetic a mutațiilor care determină rezistenţa la medicamente antituberculoase (anti-TB), aparatură care oferă un diagnostic rapid şi de precizie a tuberculozei în cultură în mediu lichid și aparate de depistare a infecției latente tuberculoase.
Valoarea proiectului derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta se ridică la 11 milioane de euro, finanțare obținută prin granturile norvengiene- Fondul Islanda, Lichtenstein, Norvegia și se desfășoară în parteneriat cu Fundația LHL Internațional.
„Testarea GeneXpert este unul dintre cele mai valoroase instrumente de lucru pentru diagnosticul rapid şi corect al tuberculozei. Metoda genetică permite, în mai puțin de două ore, identificarea M. tuberculosis (bacilul Koch – bacilul tuberculozei) si a rezistenţei bacilului tuberculozei la unul din medicamentele anti-TB. În lipsa acestei metode, diagnosticul tuberculozei necesita între opt și unsprezece săptămâni până când medicul avea certitudinea că medicamentele recomandate sunt eficiente. Această tehnologie face ca accesul pacientului la tratamentul eficient împotriva tuberculozei să fie posibil în 2 ore, iar în situația depistării unei tulpini de mycobacterium tuberculosis rezistent la medicație, schema să fie individualizată din prima zi”, se arată în comunicatul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
Prin acest proiect, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a dotat 16 laboratoare de bacteriologie din România cu echipamente GeneXpert, împreună cu 6.000 de teste pentru diagnostic, după cum urmează:
1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia
2. Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa
3. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa
4. Spitalul de Pneumoftiziologie Izvoru
5. Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva
6. Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare
7. Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău
8. Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui
9. Spitalul de Pneumoftiziologie “Constantin Anastasatu”
10. Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău
11. Spitalul Penitenciar Bucreşti Jilava
12. Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc
13. Spitalul Municipal de Urgenţă Paşcani
14. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ
15. Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna
16. Spitalul Municipal de Urgenţă “Elena Beldiman”
Aparatură MGIT pentru cultură BK în mediul lichid
Un alt punct important al proiectului derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a vizat dotarea cu echipamente MGIT ce permit cultivarea BK (bacilului Koch) în mediul lichid și efectuarea de antibiograme care scurtează timpul de obținere a rezultatelor, în nouă laboratoare de bacteriologie din România implicate în diagnosticul tuberculozei. Deasemenea, comparativ cu metoda clasică pe mediu solid, acest aparat permite folosirea în antibiograma extinsă a unor medicamente anti-TB pe care le necesită atât pacienții cu tuberculoză multidrog rezistentă (MDR-TB), cei care au o infecție cu un bacil Koch care nu răspunde la tratamentul cu hidrazidă și rifampicină, tuberculostatice majore de primă linie folosite la tratarea tuberculozei, cât și pacienții care prezintă tuberculoză cu rezistență extinsă XDR-TB, în care rezistenţa este prezentă la mai multe medicamente anti-TB, se arată în același comunicat.
Potrivit aceleiași surse, cu ajutorul aparatelor MGIT, cultura în mediu lichid și antibiogramă se realizează în maximum patru săptămâni, față de 11 săptămâni cât durează metoda clasică. Proiectul a permis completarea aparaturii de laborator bacteriologic în fiecare regiune de dezvoltare a României, facilitând astfel accesul la diagnostic al tuturor românilor. Laboratoarele dotate sunt localizate în cadrul următoarelor spitale:
1. Spitalul Clinic Municipal “Dr. Gavril Curteanu”
2. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna
3. Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu
4. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia
5. Spitalul de Pneumoftiziologie Călăraşi
6. Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani
7. Spitalul de Pneumoftiziologie “Dr. Nicolae Rusdea”
8. Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani
9. Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta
Tehnologie pentru depistarea tuberculozei latente
În același comunicat se arată că un pas extrem de important pentru rețeaua de pneumoftiziologie din România îl reprezintă achiziția de echipamente pentru detectarea tuberculozei latente.
„Din cauza numărului mare de bolnavi cu tuberculoză, aproximativ 80% din populația țării este expusă riscului de infectare. Infecția cu bacilul Koch, nu conduce obligatoriu la boală, însă bacilii pot rămâne în stare dormandă ani de zile cu risc de reactivare în stări de imunosupresie de cauze diverse. Diagnosticul infecției tuberculoase latente este obligatoriu la copii, persoanele cu comorbidități importante cum sunt: diabet zaharat, infecție HIV, cancer, silicoză, dacă aceștia sunt contacți cu un caz nou de tuberculoză”, se arată în comunicatul Institutului.
Potrivir aceleiași surse, până în acest moment, în România, diagnosticul infecției TB era posibil prin testare la tuberculină, dotarea laboratoarelor de bacteriologie cu aceste aparate aliniază România la recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății conform căreia, statele care au o incidență a tuberculozei mai mică de 50 cazuri %000 trebuie să identifice infecția latentă tuberculoasă prin 2 metode.
Spitalele dotate cu aceasta aparatură sunt:
1. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”
2. Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi
3. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa
4. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova
5. Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău
6. Spitalul Județean de Urgenţă “Sfântul Ioan cel Nou”
7. Spitalul de Pneumoftiziologie Călăraşi
8. Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta
Numărul de cazuri de tuberculoză a scăzut constant în România datorită eficienței Strategiei Naționale de Combatere a Tuberculozei, dar, în ciuda acestor succese remarcabile, se înregistrează în continuare una dintre cele mai ridicate incidențe pentru TB din țările europene EU/EEA, tuberculoza rămânând o problemă prioritară de sănătate publică, ceea ce impune continuarea investițiilor pentru a susține diagnosticul și tratamentul pacienților cu tuberculoză, au precizat reprezentanții Institutului Marius Nasta.
„Controlul tuberculozei presupune un diagnostic prompt și precoce al cazurilor active de tuberculoză pentru ca pacientul să beneficieze cât mai rapid de o schemă corectă de tratament. Pentru că vorbim de o boală infecțioasă cu transmitere aerogenă, evaluarea contacților direcți este prioritară, pentru a exclude diagnosticul de boală activă tuberculoasă sau de infecție tuberculoasă latentă. Infecția tuberculoasă latentă presupune existența bacilului Koch în organism fără ca acesta să producă simptome, fiind însă o formă de tuberculoză care necesită tratament la persoanele cu comorbidități și la copii sub 5 ani”, se arată în același comunicat.
