Proiectul de ordin privind derularea proiectului pilot de tratare în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză necontagioși din România a fost publicat în transparență decizională.
Obiectivele proiectului-pilot
Potrivit Ministerului Sănătății, obiectivele operaționale ale proiectului pilot sunt:
- tratarea exclusiv în ambulatoriu a minimum 200 de pacienți cu TB BK negativă din București, 65% din totalul pacienților cu TB sensibilă, cu microscopie negativă și cu rezidența în București
-
asigurarea unei rate de aderență de 90% în lotul de pacienți cu TB BK negativă tratați exclusiv în ambulatoriu.
Rata de succes așteptată la tratament este de 85% (pacienți cu succes terapeutic – vindecați și tratament complet, conform definiției) și a unei rate de abandon și pierduți mai mică decât media pe țară de 4%.
”Scopul proiectului pilot este de a stabili mecanismele necesare pentru realizarea diagnosticului de tuberculoză, și respectiv pentru inițierea și monitorizarea tratamentului tuberculozei, la nivelul dispensarelor de pneumofitizologie, pentru acele categorii de pacienți care sunt eligibili”, se arată în document.
Pacienții eligibili
Pentru a fi incluși, pacienții trebuie să îndeplinească o serie de condiții:
- vârsta peste 18 ani
- pacienţi BK negativi ȋn microscopie cu suspiciune ȋnaltă de tuberculoză (clinic, imagistic, etc) la care medicul pneumolog decide instituirea tratamentului DOT
- contacții cazurilor de tuberculoză care sunt BK negativi ȋn microscopie devenind pacienţi cu tuberculoză și la care se decide ȋnceperea tratamentului DOT
- categoriile la risc pentru tuberculoză (infectați HIV, candidați la transplantul de organe sau celule stem, pacienți cu afecțiuni autoimune în vederea administrării terapiei biologice, etc – vezi lista din Ghidul Metodologic TB) la care se confirmă TB activă
- cazurile cu TB extrapulmonară confirmate / neconfirmate HP la care se decide ȋnceperea tratamentului DOT.
- cazurile de TB BK negative ȋn microscopie la retratament.
- cazurile fără CNP identificate de poliţie şi suspecte de TB care vor deveni pacienţi TB BK negativi ȋn microscopie și la care se poate iniţia DOT în ambulator.
Proiectul-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu al pacienților cu tuberculoză din România este coordonat din punct de vedere tehnic de Ministerul Sănătății prin Unitatea de Planificare si Implementare de Politici, iar din punct de vedere metodologic de către Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” .
Proiectul-pilot se va derula în perioada ianuarie – decembrie 2020, în dispensarele de pneumoftiziologie din sectoarele 4,5 și 6, care aparțin de Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.
Tuberculoza rămâne o problemă de sănătate publică în România
Potrivit Ministerului Sănătății, tuberculoza continuă să rămână o problemă majoră de sănătate publică în România. Deși rata de notificare a cazurilor a scăzut constant din anul 2002, România rămâne țare cu cea mai ridicată rată anuală de notificare din UE și contribuie anual cu circa 20% din cazurile totale înregistrate la nivelul UE.
În România managementul cazurilor de tuberculoză este încă centrat pe internarea continuă în spitale/secții de pneumoftiziologie, unde se realizează diagnosticul de certitudine, inițierea tratamentului, precum și, după caz, monitorizarea reacțiilor adverse și evaluarea statusului pacientului la diverse etape terapeutice.
Acest lucru se realizează în contextul în care România dispune încă de peste 100 Dispensare de pneumoftiziologie, care funcționează cu resurse financiare din bugetul Ministerului Sănătății și care ar avea capacitatea de a prelua o parte din serviciile furnizate în prezent în spital.
Organizația Mondială a Sănătății promovează modelul de îngrijire în ambulatoriu sau în comunitate ca fiind asociată cu rezultate echivalente celei din spital, drepturile pacientului fiind mai bine urmărite și în același timp calitatea vieții pacientului fiind una mai bună. Totodată, evitarea spitalizării scade riscul de transmitere a infecției tuberculoase, a altor infecții între pacienți sau de la pacienți la personalul medical, în timp ce costurile îngrijirii intraspitalicești sunt mai mari decât cele ale îngrijirii în ambulatoriu, iar economiile realizate pot finanța ale servicii sociale de sprijin pentru pacientul cu TB.
În România, primele măsuri luate până în prezent pentru adoptarea noului model se referă la reducerea numărului de paturi din spitale dedicate tuberculozei.
