Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională un proiect de hotărâre de guvern de modificare a HG 296/2016 privind aprobarea sumei necesare MS pentru contractarea şi implementarea componentelor rămase necontractate din proiectul PHARE 2006/018-147.03.11 – Sprijin pentru autorităţile de sănătate din România pentru implementarea directivelor Uniunii Europene privind băncile de sânge – unităţile de transfuzie – din spitale şi utilizarea terapeutică a ţesuturilor şi celulelor umane. Potrivit proiectului de act normativ, guvernul ar urma să aloce 30.091 mii lei de la bugetul de stat prin bugetul MS pentru anii 2019 şi 2020.
În nota de fundamentare se arată că, prin neimplementarea acestui proiect, România nu își poate armoniza activitatea în domeniul băncilor de sânge – unităţile de transfuzie – din spitale şi utilizarea terapeutică a ţesuturilor şi celulelor umane cu celelalte state din Uniunea Europenă. De asemenea, România s-ar află în situația de a se aplica procedura de infringement pentru domeniul „utilizarea terapeutică a ţesuturilor şi celulelor umane”. În consecință, MS solicită includerea în bugetul de stat a sumelor necesare pentru demararea proiectului.
Impact socioeconomic și social major
„Prin prezentul proiect de act normativ, se solicită alocarea sumei de 30.091 mii lei pentru anii 2019-2020, în vederea îndeplinirii obiectivelor proiectului Phare 2006/018-147.03.11. Prin implementarea acestui proiect se asigură o creştere a calităţii asistenţei medicale de specialitate şi a unor soluţii terapeutice moderne, cu adânc răsunet în starea de sănătate a populaţiei, care nu va mai fi nevoită să se adreseze unor bănci de ţesuturi şi celule şi clinici specializate din alte ţări”, se arată în nota de fundamentare.
În privința impactului socioeconomic, se preconizează o creștere a numărului de intervenții pentru transplantul de organe, ţesuturi şi celule la pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare. Astfel, ar scădea cheltuielile cu tratarea unor boli cronice care își găsesc rezolvarea prin transplant. De asemenea, s-ar asigura salvarea vieții sau creșterea calității acesteia pentru pacienții potențial beneficiari de transplant.
În nota de fundamentare se mai arată că, în eventualitatea unui accident similar celui de la clubul Colectiv din 2015 sau alte accidente colective cu număr mare de victime care necesită transplant de țesuturi, disponibilitatea unor țesuturi stocate în cele patru bănci de țesuturi și celule umane ce urmează a fi construite și dotate cu echipamente ar asigura existența în țară a acestor țesuturi și celule umane și ar putea salva viața pacienților. S-ar asigura astfel tratamentul de urgență al victimelor, evitând importul și amânarea riscantă a aplicării tratamentului.
Un proiect blocat cu anii
Ordonatorii principali de credite ai autorităţilor publice centrale cu rol de autorităţi de implementare/beneficiari ai proiectelor Phare trebuie să includă în bugetele proprii sumele necesare pentru încheierea de contracte de servicii, de achiziţii de bunuri şi executări de lucrări, inclusiv costurile legate de relansarea procesului de achiziţie, în vederea implementării proiectelor/componentelor necontractate din fondurile alocate prin Programul Phare pentru care nu au fost identificate alte surse de finanţare. Ele trebuie să asigure, de asemenea, și finanţarea, pe baza unor justificări întemeiate, a oricăror costuri suplimentare neimputabile contractorului şi beneficiarului şi care nu pot fi acoperite de beneficiar.
Ministerul Sănătăţii însă nu a reușit să își îndeplinească toate obiectivele prevăzute în fișa proiectului Phare 2006/018-147.03.11 – Sprijin pentru autorităţile de sănătate din România pentru implementarea directivelor UE privind băncile de sânge – unităţile de transfuzie – din spitale şi utilizarea terapeutică a ţesuturilor şi celulelor umane, după cum se arată în nota de fundamentare a proiectului. Pentru componenta „Bănci de sânge”, s-a realizat achiziția de echipamente, care a fost estimată pentru anul 2015 la suma de 9.097 mii lei, iar în urma realizării procedurii de achiziție publică această activitate a fost contractată cu suma totală de 5.553 mii lei. Achiziția de asistență tehnică pentru componenta Bănci de sânge estimată la 4.438 mii lei și auditarea achizițiilor efectuate pentru componenta Bănci de sânge, în valoare de 137 mii lei, au rămas nerealizate, atrag atenția reprezentanții MS. Totodată, în august 2015, la data deschiderii ofertelor pentru achiziţia de construcţii şi dotări cu echipamente ale celor patru bănci de ţesuturi şi celule umane pentru componenta Ţesuturi şi celule umane, nu a fost depusă nicio ofertă de achiziție.
Astfel, în 2015, niciuna dintre activitățile componentei Țesuturi și celule umane prevăzute nu a fost realizată, respectiv: achiziția de asistență tehnică (estimată la 3.094 mii lei), achiziția de construcții și dotări cu echipamente ale celor patru bănci de țesuturi și celule umane la București, Iași, Târgu Mureș și Timișoara (estimată la 14.883 mii lei) și auditarea acestor achiziții (183 mii lei), se arată în notă.
În 2018, pentru componenta Bănci de sânge – unităţile de transfuzie – din spitale s-au realizat serviciile de monitorizare a echipamentelor achiziționate și au rămas de realizat achiziția de asistență tehnică (4.438 mii lei) și auditarea achizițiilor efectuate pentru componenta bănci de sânge (137 mii lei).
În privința utilizării terapeutice a ţesuturilor şi celulelor umane, în 2018 s-a realizat consultarea pieței pentru actualizarea studiului de fezabilitate aferent construcției băncilor de țesuturi și celule umane, dar nu au fost ofertanți.
