Proiectul E-DETECT TB la final în România: tuberculoza în cifre

România a încheiat proiectul pilot E-DETECT TB, lansat în 2016, la nivel european în șase state membre UE: Bulgaria, Italia, Marea Britanie, Olanda, România și Suedia. Proiectul include mai multe componente: diagnosticarea activă (România, Bulgaria), detectarea, prevenirea și tratamentul TB în rândul migranților (Italia), respectiv realizarea unui registru cu evidența cazurilor de TB latentă și activă în Europa (Marea Britanie, Olanda, Suedia).

Datele obținute indică eficiența acestei metode, ”pentru că incidența generală în populația la risc screenată a fost dublă față de incidența tuberculozei în România, adică 130,3 la 100.000 de locuitori, față de 59,5 la suta de mii de locuitori”, cât a fost incidența pe anul 2018 în rândul populației generale, a explicat Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”..

În rândul persoanelor fără adăpost, incidența a fost de 520,8 la suta de mii de locuitori, iar în rândul utilizatorilor de droguri a fost de 854,7 la suta de mii de locuitori.

 

Care sunt avantajele caravanelor medicale

 

Caravanele medicale au avantaje evidente, care pot fi extrapolate la nivelul întregului sistem sanitar românesc. Aceasta este concluzia dr. Dan Găinaru, la încheierea proiectului pilot E-DETECT TB, lansat în 2016 la nivel european.

„Un proiect ca acesta, care a reușit să fie finanțat, reușește să elimine unul dintre dezavantajele principale și să păstreze, în special, avantajele. Despre ce avantaje vorbim? Caravana E-DETECT beneficiază de un aparat de radiologie modern, la care rezoluția este foarte bună, este cu stocare digitalpă a imaginii, iar rezultatul scanării radiologice este trecut prin filtrul unui soft care analizează imaginile și compune o hartă termică, importantă în momentul citirii fișelor radiologice. Harta atrage atenția în locuri în care din neatenție, distracție, oboseală este posibil să treci cu vederea astfel de leziuni.

Caravana e conectată permanent la internet, sincronizează imaginile cu un cloud. Unitatea este independentă, chiar și în lipsa medicului. De altfel, scopul final al acestui tip de caravane este o optimizare a raportului cost-performanță, eliminând chiar prezența și interpretarea unui medic de specialitate.

O altă caracteristică a caravanei E-DETECT care poate fi extrapolată la nicelul întregului sistem sanitar românesc este aceea a mobilității. O astfel de unitate ajunge în comunități îndepărtate, acolo unde accesul serviciilor medicale este foarte limitat. O astfel de unitate ajunge în comunități îndepărtate, acolo unde accesul serviciilor medicale este foarte limitat, așa cum a ajuns această caravană în 28 de locații din 5 județe, de-a lungul unui an.

O altă caracteristică a acestei caravane, care nu este medicală, dar este foarte importantă, este că este un modul, un factor de diseminare a informației, un vector media.

O altă caracteristică a acestor caravane este că sunt ieftine în raport cu investiția pe care o necesită un cabinet, o policlinică, un spital și că sunt foarte reproductibile.

Caravana este flexibilă și se pretează la depistări interdisciplinare. Legătura între tuberculoză, hepatită și HIV este binecunoscută. Cu o mică investiție, kituri și personal medical minim, s-a putut face screening pentru trei boli diferite: infecția HIV, hepatita și tuberculoza. Este un argument pentru îndemnul la  screening integrat – tuberculoză, hepatită, HIV. Ultimul rol pe care îl văd la caravana noastră și care poate fi extrapolat la întregul sistem de sănătate românesc este în domeniul științific. Proiectul E-DETECT a determinat mai multe lucrări de cercetare”, a explicat dr. Dan Găinaru, de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Dan Găinaru a vorbit și despre rezultatele proiectului E-DETECT, care duc la concluzia că, pe viitor, programele de acest gen trebuie să se concentreze pe populațiile vulnerabile din rândul persoanelor fără adăpost.

„Incidența globală pe 2018, 59,5. Incidența în populația screenată, vulnerabilă, este dublă, și era de așteptat. Dar între populațiile vulnerabile, la cea fără adăpost incidența este de 520 la suta de mii, adică de zece ori mai mare decât media pe țară. Mai mult decât atât, la persoanele fără adăpost consumatoare de droguri injectabile, incidența este de aproape 850, de 15 ori mai mare. În populația romă, 165 la suta de mii, dar am informații despre alte două cazuri, ceea ce va ridica incidența la peste 200 la suta de mii. În schimb, în penitenciare, incidența de sub 100 la suta de mii de locuitori ne face să întrevedem care este calea strategică a caravanelor din viitor. Este limpede ca lumina zilei că focusul trebuie să fie pe populațiile vulnerabile ale persoanelor fără adăpost, în special persoanele consumatoare de droguri injectabile”, a concluzionat Dan Găinaru.

 

Tuberculoza în cifre, în România

 

În ultimii 16 ani, începând din 2002, incidența tuberculozei a scăzut cu 58,4%, astfel, în 2018 incidența a fost de 59,5 la suta de mii de locuitori. Numărul total de cazuri de tuberculoză a scăzut din 2002, când aveam peste 30.000 de cazuri, la 11.500 cazuri în 2018, majoritatea fiind cazuri noi.

Harta repartiției a rămas în general aceeași – județele  estul și din sudul țării sunt cu incidență mai mare.

Pe grupe de vârstă, la persoanele între 45 – 60 de ani, incidența a fost de circa 87,7 la suta de mii de locuitori.

Ca medii de rezidență, mediul rural a rămas pe primul loc.

Incidenta globală la copii este, de asemenea, în continuă scădere, cu un procent mai mare decât incidența la adulți, în 2018 având o incidență de 17,8 la suta de mii de copii, numărul total de cazuri noi și recidive fiind de aproximativ 550.

Rata mortalității a scăzut și ea, ajungând la 4,1 la suta de mii de 2018.

Și în ceea ce privește tuberculoza multidrog rezistentă s-a înregistrat o scădere a numărului de cazuri, de la 602 în 2014 la 446 în 2018.

 

Proiectul E-DETECT TB, la final în România

 

România a încheiat proiectul pilot E-DETECT TB, lansat în 2016, la nivel european în șase state membre UE: Bulgaria, Italia, Marea Britanie, Olanda, România și Suedia. Proiectul include mai multe componente: diagnosticarea activă (România, Bulgaria), detectarea, prevenirea și tratamentul TB în rândul migranților (Italia), respectiv realizarea unui registru cu evidența cazurilor de TB latentă și activă în Europa (Marea Britanie, Olanda, Suedia).
Colaborarea între cele șase țări urmărește să contribuie la eliminarea, în cele din urmă, a tuberculozei în spațiul Uniunii Europene, prin intervenții bazate pe dovezi, în vederea diagnosticării precoce a tuberculozei și asigurării de asistență medicală integrată pentru grupuri de populație vulnerabile, cu acces dificil la servicii medicale.

„Controlul tuberculozei reprezintă o prioritate de sănătate publică, atât pe agenda Ministerului Sănătății, cât și pe cea a Guvernului României. În ultimii ani România a făcut pași importanți în combaterea tuberculozei. Astăzi avem o lege a tuberculozei, care este un efort comun între mediul politic, pacienți, societate civilă și profesioniști. Îmbunătățirea controlului tuberculozei în România, prin proiecte de screening, depistare precoce și asigurarea accesului la tratament, reprezintă pași strategici pe care dorim să îi parcurgem eficient”, a declarat ec. Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

În România, E-DETECT TB a urmărit depistarea activă a TB, în grupuri de populație vulnerabilă, expuse unui risc crescut de îmbolnăvire, care au inclus: oameni fără adăpost, utilizatori de droguri, populație cu acces dificil la servicii medicale și deținuți, din București și zone din Muntenia și Oltenia: județele Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova.
Activitățile de screening au fost realizate de către specialiști din Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, prin intermediul unei caravane mobile dotate cu radiografie digitală, diagnostic asistat de computer și test de diagnostic molecular.

EDETECT-TB a primit finanțare de la Comisia Europeană, prin Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente. Valoarea totală a proiectului, în țara noastră, este de 970.449 euro și este co-finanțat de către Ministerul Sănătății, care a alocat 612.069 de euro.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.